Dincolo de hărți - Călătorim și povestim aventuri de tot felul

Dincolo de prognoze: În doi prin Munții Poiana Ruscă

De la -
Imagine
Totul a pornit de la o zi care amenința să fie una de monotonie urbană. Inițial, am urmărit cu atenție rețelele de socializare, sperând că vreunul dintre colegii de pedală va anunța o ieșire sau va propune un traseu pentru weekend pe grupurile noastre. Când am văzut însă că e liniște totală, împreună cu Roxana, fiica mea, care nici ea nu voia să-și petreaca ziua acasă, am hotărât să ne creăm propria aventură. Am ales rapid o destinație care să ne scoată complet din rutină: Munții Poiana Ruscă, cu obiectivul clar de a cuceri Vârful Rusca. Traseul ar fi fost asa: Valea lui Liman - Valea Sasa - Cornul Ruschii - Vf. Rusca - Tăul Ursului - Valea Stâlpului și Luncani de jos. O tură de mountain bike pe acest masiv este o adevărată aventură în doi, unde efortul urcărilor lungi este răsplătit de bucuria de a împărtăși muntele. Prognoza nu era de partea noastră; se anunțaseră ploi care pe mulți i-ar fi făcut să dea înapoi. Însă de data aceasta nu am mai ținut cont de avertizări. Experie...
Trimiteți un comentariu

Patinaj pe biciclete

De la -

Pe lac la Dumbrăvița


          O tură de pădure până la acumularea Dumbrăvița unde ne dăm pe gheață.
                       

Așa a fost chemarea lui Marius. 
Ne-am întâlnit la 16:45 in față la Muzeul Satului Bănățean Timișoara. de pe str.Avram Imbroane nr 31, si ne-am bucurat de-o frumoasa tură de pădure urmată de un frumos patinaj pe lac.

Iată niște poze faine cu oameni care nu se dau în lături să meargă cu bicicleta chiar dacă afară e iarnă.

 







Lacul Dumbrăvița















 


Locația: Județul Timiș, România
Totul a plecat cu mult timp în urmă, pe vremea când eram copil și îmi imaginam tot ceea ce trăiesc astăzi. Mă dau pe două roți de mic copil dar mai serios m-am apucat pe la 16 ani când, m-am bucurat de prima mea semicursieră marca "Sputnik" ( până atunci îmi ocupam timpul cu o "Ucraina"). M-am şi aventurat în primul meu circuit mai lung (alături de Marcu Titi, un bun amic de-al meu) plecând de la Timișoara către Lipova, Arad și înapoi. Rămânând tot timpul la un nivel constant al pasiunii, niciodată prea exagerat sau prea monoton, mi-am angrenat și cei doi copii ai mei, Cristi şi Roxana, care-mi susțin entuziasmul și pedalează alături de mine explorând un nou traseu de cicloturism sau pur și simplu scriind despre acest subiect.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Părerile dumneavoastră.

< ÎNAPOI LA PRIMA PAGINĂ

< DESPRE MINE

Enter your email address:

Delivered by FeedBurner


AM FOST ȘI AICI

Poveste de pe dealuri: Șase prieteni și un jar încins

De la -
Imagine
 „Stonehenge-ul” de la Uzina de Apă din Timișoara are o vibrație aparte, aproape mistică, ideală pentru a marca începutul unei aventuri. „Aceasta este imaginea victoriei noastre: șase prieteni, șase biciclete și o zi de neuitat care s-a încheiat exact așa cum trebuie. Dar, ca să ajungem aici, la acest zâmbet colectiv de pe malul apei, a trebuit să începem de undeva mult mai „pietros” și cu o formulă incompletă.” Totul a început sub semnul unei dimineți înorate, cu acea nerăbdare tipică plecărilor care promit libertate. Locul ales pentru plecare nu putea fi unul mai simbolic: Pietrele de la „Stonehenge”, în parcul de lângă Uzina de Apă din Timișoara. Acolo, printre coloanele de piatră ce par să păzească parcul, ne-am adunat cinci. Era acea forfotă plăcută, a glumelor matinale și a strângerilor de mână care pecetluiau planul zilei. Plecarea a fost pură, pe două roți. De la „Stonehenge”, ne-am urcat pe biciclete și am ales libertatea digului de pe malul Begăi. Primul popas strategic a...
Citiți mai multe

Drumul între sălbăticie și tehnic...

De la -
Imagine
  Peste culmile dacice între Boșorod și Târsa Uneori, cele mai frumoase călătorii încep cu un plan eșuat. Totul trebuia să fie despre o tură alături de un grup de prieteni vechi. Însă, cu ceva timp înainte de momentul plecării, am primit vestea care m-a lăsat pe dinafară: «Nu am fost invitat». Pe moment, gustul a fost amar. Am înțeles, poate au vrut o echipă mică, sau nu a fost loc în mașină, deși invitația inițială a fost clară. Dar, în loc să las bicicletele în casă, fără km, am decis că acea zi nu va fi pierdută. Mi-am reorientat planurile pe ceva mult mai ambițios decât o simplă rulare pe asfalt: o incursiune în inima dacică a Hunedoarei, pe un traseu dur, autentic și spectaculos, între Boșorod și Târsa. Așa s-a născut această aventură de 55 de kilometri și 1848 de metri diferență de nivel. Din dorința de a transforma un refuz într-o victorie personală și din ambiția de a le arăta celor dragi că 'aurul' muntelui se găsește acolo unde drumul devine greu. Cei care nu au avut...
Citiți mai multe