Hoinari prin toamna

Munții Zărandului - Căsoaia, Vârful Highiș...

Toamna târzie și ziua tot mai scurtă, îmbie la trasee blânde, prin zone mai puțin umblate.

Dacă nu poți zbura, fugi. Dacă nu poți fugi, mergi. Daca nu poți merge, târăște-te. Orice ai face, trebuie să mergi înainte  (Martin Luther King)

Filmele, Pozele sau descrierea, redau o doar o mica parte din experienta traita in aceasta frumoasa aventura. Trebuie doar sa scoateti bicicleta la o tura pe munte ca sa va puteti bucura cu adevarat de frumusetea acestor meleaguri. Daca nu ati facut-o pana acum, puteti experimenta oricand o tura pe munte  alaturi de noi. Am plecat in weeken-ul acesta sa hoinarim prin muntii Zarandului, zece admiratori ai toamnei, dornici de pedalat, strecurandu-ne prin sinfonia frunzelor galben-maronii. Punctul de plecare a fost undeva din zona manastirii Radna. Cea mai buna alegere pentruacest sfarsit de saptamana a fost aceasta tura de mult dorita. Masinile au ramas in parcare, iar noi am plecat pe biciclete spre nord-est, pe Calea Ardealului/E68 aproximativ 2,5 km, cotind la stanga pe valea Soimosului.

În parcare la Iulius Mall Timisoara. Ideea a fost simpla: Radna, Valea Șoimoșului, Căsoaia, Vf. Highiș, Cetate Șoimoș 

Radna, punctul nostru de plecare.

Destul de rece in aceasta dimineata. Plecam pe o ceata deasa, ce lasa impresia ca nu se va ridica prea curand, poate deloc.  

Am pornit in sus, pe valea Soimosului spre primul obiectiv propus
( Căsoaia )

Ritmul nostru era unul destul de bun, nu foarte rapid, dar suficient pentru a mai da jos din hainele de pe noi.

Dupa cum se vede, parasim soseaua, dupa doar doi km de la Soimos.

Am oprit pentru cateva clipe,  pentru a ne elibera de hainele luate in plus pe noi.

Asa arata o bucata buna de drum.

La o oră de la plecare, ceața dădea semne că s-ar ridica, ivindu-se ici-colo câte o raza de soare.

Ver­dele na­tu­rii se pră­fu­iește, se stinge în us­căciune, virânduși cu­lo­rile că­tre un ma­ro­niu veș­ted, de ar­sură în foc.

Unii muncesc, altii se plimba...!  totusi trecerea noastra i-a cam oprit pentru cateva secunde din lucru urmarindu-ne din priviri... oare ce cautam noi pe acolo?

Soarele incepea sa se faca remarcat tot mai tare, un lucru minunat.

Suntem intr-o continuă urcare, dar lejera.

Munții Zărandului nu se evidențiaza prin inălțimi fiind foarte scunzi in comparație cu alte lanțuri muntoase.

O urcare sustinuta (cu exceptia unor mici portiuni ce mai si cobora) ne tinea intr-un efort la fel de sustinut pana pe creasta.

"In doi, sau chiar mai multi, nici un versant nu-i prea abrupt"

Nici coborarea nu era prea convingatoare, eram mult mai in siguranta pe langa bicicleta.

Valea din jur, pudrata si ea de frumoasa toamna...

O usoara coborare ne duce in mare viteza spre Casoaia.

Valea Șoimașul, doar 1,4 km arata indicatorul pana la Casoaia 

Căsoaia

Cautam un loc, ceva deschis pentru a servi o cafea, eventual micul dejun.

Căsoaia

Căsoaia

A urmat un moment de relaxare, o mica pauza in care am luat micul dejun.

Din acest punct urmam drumul din stanga, pe valea Highișului.

Impingeam bicicletele pentru ca era moale, iar efortul era dublu.

Aici am deviat putin de la traseu, alegand sa urc direct spre culme. 
A fost greu, dar a meritat tot efortul.

N-am sa ajung pe culme? se prea poate. Dar am sa urc atat cat am sa pot...

Intr-un final am ajuns pe Vf.Highiș ( 799 m )

Greu, dar a meritat, sunt la a doua urcare pe acest vârf.

Telefoanele par sa fie preocupare cea mai importanta la fiecare oprire.   

A urmat o perioada de relaxare de mai multe minute, in care ne-am tras sufletul. 

Aceasta ultima bucata a traseului, este destul de solicitanta, cu multe urcusuri si coborasuri, si care ne tine pe culme pana spre finalul turei.

Culmile domoale, au cateva urcusuri care scot untul din tine.

Coborarile pot fi periculoase in aceasta perioada, frunzele ascund multe bucati de lemne uscate, chiar si pietre care te pot dezechilibra in ori ce moment.

Mainile care ajuta, sunt mai sfinte decat gurile care se roaga...

Un mic incident aparut de nicaieri, ne-a tinut in loc timp de mai multe minute.

Soarele coboara incet-incet spre asfintit.

Ziua scuta si anumite relaxari au dus  la aparitia serii.

Odata cu aparitia cetii s-a lasat si intunericul peste noi, obligandu-ne sa recurgem la lumini

Cetatea era undeva in fata, vizibilitatea ei nemaifiind posibila. Am coborât repede catre catre E68, locul plecarii noastre de dimineata. A fost o tura magnifica prin locuri magnifice, pe unde sigur vom mai reveni cat de curand

FILMUL

                                                                     

                                                                    

Route 3329502 - powered by www.bikemap.net