Hiking & Cycling Adventures

 Soarele amiezii transforma asfaltul Timișoarei într-un cuptor încins. Aerul devenise atât de greu și irespirabil, încât pereții casei păreau că radiază și ei căldură. Într-un gest reflex de autoapărare împotriva codului de caniculă, am luat rucsacul, și am urcat în șa. Aveam o singură țintă în minte: să găsesc umbra salvatoare și aerul curat al pădurilor de la marginea orașului. Am pornit alert pe Gheorghe Adam, apoi am urmat strada Avram Imbroane, pedalând întins spre Muzeul Satului. Acolo, agitația era la maximum din cauza Festivalului Înghețatei. Deși tentația dulce era mare, pofta mea de liniște și evadare în natură a învins. Fără să încetinesc, am lăsat în spate muzica și cozile, îndreptându-mă direct către aleea care duce spre Pădurea Verde. Am trecut rapid de bariera metalică ce limitează accesul mașinilor și, la prima potecă discretă care s-a deschis în desiș, m-am făcut nevăzut. Trecerea a fost bruscă: de la lumina orbitoare și dogoarea orașului, am plonjat direct în penu...

 Ce faci într-o zi de vară caniculară? Încarci bicicletele pe mașină și pleci din Timișoara! Unii spun că la peste 35 de grade cel mai bine stai în casă. Noi credem că acelea sunt exact zilele în care potecile ascunse și umbra muntelui te cheamă cel mai tare. Am pornit alături de fiica mea, Roxana, până la Reșița, unde am dat startul unei ture cunoscute, unul dintre traseele mele de suflet. Harta de pe GPX ne-a arătat la final cifrele unei zile intense: 44,35 km parcurși și 651 metri diferență de nivel. Am început pedalarea chiar de pe Calea Timișoarei, și am luat direcția Țerova. Pe măsură ce drumul urca domol printre dealuri am trecut de Bratova și am continuat pe DJ 582A pe asfalt până în Târnova, de unde a început adevărata aventură, și nu că până acolo nu ar fi fost frumos. Am părăsit confortul drumului modern pentru un ocol larg pe drumuri de pământ și piatră, urcând susținut pe creste. Notă pentru cunoscători: deși pe aici nu trece traseul cunoscut oficial „Pe...