O nouă zi plină, cu un traseu de asfalt.
Nevoie de regăsire... Toamna nu este un motiv să ne închidem în casă. Cât timp vremea ține cu noi, împrejurimile Timișoarei ascund destule trasee care merită descoperite. Așa că, după o scurtă discuție aseară, ne-am mobilizat rapid pentru o tură „loco”. Magia bicicletei stă în simplitatea ei: pornești direct de la ușa casei și te întorci în același loc, pe propriile picioare. Astăzi ne grăbim prea mult; folosim mașini sau trenuri ca să scurtcircuităm distanțele, dar pierdem din farmecul călătoriei. Noi am ales drumul lung. În formație de patru — eu, Mely, Roby și Daciana — am legat într-un singur fir satele din câmpie: Sânandrei, Cărani, Satchinez, Șandra, Biled, Iecea Mare, Iecea Mică, Cărpiniș și Cenei. La Uivar am interceptat în sfârșit pista, luând direcția spre casă, nu înainte de o pauză binemeritată la Livadă. Traseul pe asfalt a avut însă prețul lui. Traficul intens și aglomerația ne-au amintit de ritmul sufocant al orașului. În loc de liniște, zgomotul de fond a fost dictat de...
