Dincolo de hărți - Călătorim și povestim aventuri de tot felul

Dincolo de prognoze: În doi prin Munții Poiana Ruscă

De la -
Imagine
Totul a pornit de la o zi care amenința să fie una de monotonie urbană. Inițial, am urmărit cu atenție rețelele de socializare, sperând că vreunul dintre colegii de pedală va anunța o ieșire sau va propune un traseu pentru weekend pe grupurile noastre. Când am văzut însă că e liniște totală, împreună cu Roxana, fiica mea, care nici ea nu voia să-și petreaca ziua acasă, am hotărât să ne creăm propria aventură. Am ales rapid o destinație care să ne scoată complet din rutină: Munții Poiana Ruscă, cu obiectivul clar de a cuceri Vârful Rusca. Traseul ar fi fost asa: Valea lui Liman - Valea Sasa - Cornul Ruschii - Vf. Rusca - Tăul Ursului - Valea Stâlpului și Luncani de jos. O tură de mountain bike pe acest masiv este o adevărată aventură în doi, unde efortul urcărilor lungi este răsplătit de bucuria de a împărtăși muntele. Prognoza nu era de partea noastră; se anunțaseră ploi care pe mulți i-ar fi făcut să dea înapoi. Însă de data aceasta nu am mai ținut cont de avertizări. Experie...
Trimiteți un comentariu

Retrospectiva anului 2016

De la -


Pentru vremuri bune, recunostinta.
Pentru Vremuri rele, multa speranta.
Pentru fiecare zi o dorinta.

 Luna Decembrie este luna care se pregateste sa incheie socotelile acestui an. Un bun prilej pentru a ne revedea realizarile si a stabili noi obiective pentru anul viitor.  
A fost un an 2016 plin cu evenimente care a trecut ca un fulger, un an cu totul exceptional din anumite puncte de vedere si mai putin exceptional din altele.
La fel ca in anii trecuti, am incercat sa sintetizez intr-un scurt metraj, noul clip, pe care il puteti urmari mai jos, intitulat sugestiv, "de prin ture adunate, Retrospectiva Anului 2016", (postat pe Youtube si pe Facebook), principalele mele evenimente petrecute pe bicicleta, care m-au marcat prezenta si in 2016, alaturi alaturi de Cristi si Roxana.

 

Viata mea este o mare aventura!
Am reusit in acest an sa realizez multe lucruri frumoase si noi experiente care ma bucura si pentru care va multumesc tuturor celor care ati fost alaturi de mine intr-un fel sau altul! Sunt sigur ca fara aportul familiei si a prietenilor nu as fi reusit. Un bun prilej de-a sarbatori. 
Va doresc Un An Nou Fericit cu multe realizari si cu multa sanatate. 


P.S. Ce bine ar fi daca ar tine doar o luna iarna, si nu trei! astfel ar veni primavara mai repede. 

Locația: Timișoara, România
Totul a plecat cu mult timp în urmă, pe vremea când eram copil și îmi imaginam tot ceea ce trăiesc astăzi. Mă dau pe două roți de mic copil dar mai serios m-am apucat pe la 16 ani când, m-am bucurat de prima mea semicursieră marca "Sputnik" ( până atunci îmi ocupam timpul cu o "Ucraina"). M-am şi aventurat în primul meu circuit mai lung (alături de Marcu Titi, un bun amic de-al meu) plecând de la Timișoara către Lipova, Arad și înapoi. Rămânând tot timpul la un nivel constant al pasiunii, niciodată prea exagerat sau prea monoton, mi-am angrenat și cei doi copii ai mei, Cristi şi Roxana, care-mi susțin entuziasmul și pedalează alături de mine explorând un nou traseu de cicloturism sau pur și simplu scriind despre acest subiect.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Părerile dumneavoastră.

< ÎNAPOI LA PRIMA PAGINĂ

< DESPRE MINE

Enter your email address:

Delivered by FeedBurner


AM FOST ȘI AICI

Poveste de pe dealuri: Șase prieteni și un jar încins

De la -
Imagine
 „Stonehenge-ul” de la Uzina de Apă din Timișoara are o vibrație aparte, aproape mistică, ideală pentru a marca începutul unei aventuri. „Aceasta este imaginea victoriei noastre: șase prieteni, șase biciclete și o zi de neuitat care s-a încheiat exact așa cum trebuie. Dar, ca să ajungem aici, la acest zâmbet colectiv de pe malul apei, a trebuit să începem de undeva mult mai „pietros” și cu o formulă incompletă.” Totul a început sub semnul unei dimineți înorate, cu acea nerăbdare tipică plecărilor care promit libertate. Locul ales pentru plecare nu putea fi unul mai simbolic: Pietrele de la „Stonehenge”, în parcul de lângă Uzina de Apă din Timișoara. Acolo, printre coloanele de piatră ce par să păzească parcul, ne-am adunat cinci. Era acea forfotă plăcută, a glumelor matinale și a strângerilor de mână care pecetluiau planul zilei. Plecarea a fost pură, pe două roți. De la „Stonehenge”, ne-am urcat pe biciclete și am ales libertatea digului de pe malul Begăi. Primul popas strategic a...
Citiți mai multe

Drumul între sălbăticie și tehnic...

De la -
Imagine
  Peste culmile dacice între Boșorod și Târsa Uneori, cele mai frumoase călătorii încep cu un plan eșuat. Totul trebuia să fie despre o tură alături de un grup de prieteni vechi. Însă, cu ceva timp înainte de momentul plecării, am primit vestea care m-a lăsat pe dinafară: «Nu am fost invitat». Pe moment, gustul a fost amar. Am înțeles, poate au vrut o echipă mică, sau nu a fost loc în mașină, deși invitația inițială a fost clară. Dar, în loc să las bicicletele în casă, fără km, am decis că acea zi nu va fi pierdută. Mi-am reorientat planurile pe ceva mult mai ambițios decât o simplă rulare pe asfalt: o incursiune în inima dacică a Hunedoarei, pe un traseu dur, autentic și spectaculos, între Boșorod și Târsa. Așa s-a născut această aventură de 55 de kilometri și 1848 de metri diferență de nivel. Din dorința de a transforma un refuz într-o victorie personală și din ambiția de a le arăta celor dragi că 'aurul' muntelui se găsește acolo unde drumul devine greu. Cei care nu au avut...
Citiți mai multe