Postări

Dincolo de hărți - Călătorim și povestim aventuri de tot felul

Evadare de weekend pe două roți: Bucla improvizată de 40 de kilometri de la marginea Timișoarei

Imagine
 Sâmbăta și duminica ar trebui să fie, prin definiție, zilele noastre de libertate totală, momentele acelea în care ne deconectăm complet de la rutina obositoare a săptămânii. Din păcate, viața are uneori alte planuri pentru noi, iar sâmbăta aceasta un apel telefonic neprevăzut m-a chemat la datorie, dându-mi peste cap toate planurile de dimineață. Când am reușit în sfârșit să eliberez restul zilei, soarele trecuse deja bine de amiază și se îndrepta leneș spre după-amiază. Dorința de a ieși la o tură cu bicicleta era uriașă, însă exista o condiție stresantă care îmi dădea târcoale: trebuia să rămân în alertă, deoarece oricând putea să sune din nou telefonul și să fie nevoie să mă întorc la muncă. Cu această regulă clară în minte – să pedalez, dar să nu mă îndepărtemez prea mult de casă – am pornit la drum singur, încercând pur și simplu să omor timpul rămas din acea după-amiază și să îmi golesc mintea de gânduri.  Inițial, gândul meu de acasă a fost să mă îndrept spre Pădurea ...

Nici o vară fără mare!

Imagine
Cui nu-i place marea? Cred că toți ne dorim să ajungem măcar câteva zile la mare, atunci când se poate. Am cunoscut marea la 18 de ani. Atunci am văzut-o pentru prima oară. Eram în tren și vedeam o imensitate albastră, mare, împunătoare și totodată atât de primitoare. Mi-e dor de mare și gândurile mă duc pe plaja aceea pustie – plaja pe care o caut de-o viață. Uneori alegerea locului poate fi greoaie, mai ales atunci când locul ales trebuie să îndeplinească fel de fel de condiții, în funcție de preferințele fiecăruia. Știu că e acolo, mă așteaptă. Mi-e dor de nisipul fin. Mi-e dor de briză, și mi-e dor de cântecul valurilor, de somnul furat sub umbrele colorate. Mi-e dor de soarele obosit la sfârșit de zi, de portocaliul lui frumos și de valurile mici pe nisipul ud. As vrea să fiu acolo și nu aici visând la mare. Furnicile din tălpi pișcă din ce în ce mai tare și abia aștept să plec de acasă. Poate mâine...  Am învățat că uneori e bine să nu mai faci atâtea planuri așa că a m ...
< ÎNAPOI LA PRIMA PAGINĂ

< DESPRE MINE

Enter your email address:

Delivered by FeedBurner