Cu capul în nori - Oh ce toamnă !

 Precum vezi, toamna vine iar...

Odată cu venirea toamnei vremea devine mai rece. Chiar dacă temperaturile scad simțitor, acesta nu este un motiv de întristare, deoarece sunt o multitudine de lucruri frumoase de care te poți bucura în acest anotimp plin de culoare. Sâmbătă trecută am stat cuminți acasă, așadar în aceasta dimineață mohorâtă de sâmbătă, mi-am dorit în mod special să mai tragem un pic de toamnă și să profităm de zilele calde încă și să pedalăm în zona Valea lui Liman din Munții Poiana Ruscă. Unul dintre principalele atracții de aici este drumul agricol Oboarele (Transluncani) pe care eu încă nu am fost - o porțiune de drum (fost forestier) ce pornește din localitatea Luncanii de Jos, județul Timiș și urcă în munții Poiana Ruscă, făcând legătura cu județul Caraș Severin, doar că nu tot drumul agricol reprezintă Transluncaniul, pentru că Transluncani este doar porțiunea reabilitată, puţin peste 5 kilometri, plină de serpentine spectaculoase în ac de păr (săpat efectiv în stâncă), de rampe abrupte cu o înclinație de până la 23% (dacă țin bine minte) și o priveliște de vis. Drumul până la Luncanii de Jos e asfaltat și la prima bifurcație din sat se face dreapta urmând indicatoarele spre Drum Agricol Oboare. Urcarea pe Vf. Rusca (1374 m) era și ea în planul nostru, al doilea ca înălțime din Mții Poiana Ruscă, după Vf. Padeș (1382 m) dar am abandonat din pricina vremii nu chiar faine din zona înaltă.

Feerie de toamnă! Dispare monotonia de verde, iar copacii sunt coloraţi în galben, roşu, cafeniu – o nebunie de nuanţe asortate.

La circa o oră și jumătate de mers cu mașina de Timișoara, ajungem în Luncanii de Jos pe la 8:30 în formaţia: Mely, Daciana, şi eu. Lăsăm maşina în fața unei case şi pornim ușor la drum. Nu aveam semnal la telefon, așa că am început ziua fără uitatul în telefon.

Aici ne împrietenim cu 2 patrupezi care decid să ne urmeze.

Drumul porneşte din localitatea Luncanii de Jos, aflată la 110 km de Timișoara, accesul fiind uşor pe autostrada A1 cu ieșire la Margina, iar Transluncani este de fapt un drum agricol lung de 5,5 km care a fost asfaltat și care străbate o zonă muntoasă spectaculoasă. O să ne întoarcem pe el.

Acum urmărim firul văii Bega Luncani, DJ 684, pe traseul care urcă prin Tăul Ursului către Vf. Padeș, în aceeași formulă de trei!  Nu avem planuri mari aşa că nu ne grăbim.

Toamna este un spectacol absolut prin aceste locuri, însă cu toate acestea pasionații de cicloturism sunt tot mai puțini. Chiar dacă intenția noastră a fost să ne adunăm ceva mai mulți, din păcate acest lucru nu s-a întâmplat, anunțul din pagina de grup, nu a convins pe nimeni, probabil și spaima de ploaie.

Loc de popas pe lângă care trecem fără a opri.

Ochiul ne este răsfățat cu o mulțime de culori calde, în ciuda temperaturii destul de scăzute😀.

„Toamna este o a doua primăvară, când fiecare frunză e o floare."

La prima intersecție, drumul judeșean 684 cotește spre dreapta. Urmându-l se ajunge la Drumul Agricol Oboare (Transluncani), dar și la Tăul Ursului. Am mai urcat pe acest drum foarte frumos (aici) 

În continuare, noi ținem firul văii tot drept pentru că și acesta ajunge la Tăul Ursului. 

Pentru cei ce se întrebau dacă a plouat... pot spune că vremea a fost destul de friendly, cu toate că asta nu mai poate schimba decizii. Faptul că am avut încredere că nu va ploua, mă bucură. Sunt oameni care adoră ploaia și turele în care plouă, însă eu nu sunt printre ei. Fiecare anotimp are potenţialul lui, ştii cum se zice: “Nu există vreme proastă, ci doar haine nepotrivite”.

Pe aici majoritatea pădurilor sunt de foioase. Conifere vezi din loc în loc, dar destul de răzleț.

Deci în Octombrie tot peisajul este pictat în culorile toamnei. Totul este galben și roșu și ruginiu, păcat că unii nu țin cont de aceste frumuseți. În urcare am trecut pe lângă două astfel de puncte de lucru de unde se încărcau lemne in camioane.

Aici drumul continuă printr-o curbă spre dreapta. Un drum nou s-a creeat și spre stânga. Încă nu știm încotro sau cât duce. Cel din dreapta ar fi o urcare spre vf Rusca, însă nu știu dacă duce până sus sau e doar unul de exploatare.

Cum ploile și-au făcut de cap prin zona, pământul era saturat cu apă mai peste tot.

Peisajul este dincolo de imaginație, cu nori care domină peisajul. Acele momente pe care ai vrea să le prelungești într-o eternitate.

Privire în spate

O ultimă porțiune pe care o luăm la pas apoi urmează o coborâre ușoară până la Tăul Ursului.

Cățelușii cunoșteau bine drumul, au fot tot timpul în fața noastră pe urcare.

Norii sunt din ce în ce mai mulţi

e ciudată liniștea, dar tare plăcută😀 Aici nu mai auzim drujbele

Clipe de reverie. Priveliște nespus de frumoasă, încântătoare, ca în basme. Recunosc că a fost una dintre cele mai plăcute părți ale drumeției noastre.

Parcă era mai rece la coborâre, fără manuși aproape mi-au înghețat degetele de la mâini. Cu toate acestea, toamna asta se încăpăţânează să fie caldă şi colorată, deci e mai uşor s-o iubim 🙂

Tăul Ursului e o răscruce de drumuri și ne-am fi dorit să continuăm spre vârful Rusca 5 km, după care să revenim la Tăul Ursului. Asta ar fi însemnat un ocol de 10 km dus - întors 🙂

Luăm o pauză binemeritată în stânga, la foișor, dor cât să mâncăm.

Are masă și băncuță și este util adăpostirii de vreme rea.

De la Tău Ursului se poate trece în Caraș Severin la Rușchița, cu ieșire la DN, la Voislova. La Rusca Montana există și un monument al turismului considerat cel mai vechi din țară.

Acest drum forestier e de o bună calitate, și ne duce spre DJ 684. Așadar la Tăul Ursului am luat-o tot drept pe un drum forestier care coboară și apoi urcă pe Transluncani. 

Drumul Agricol Oboare (Transluncani) - In fapt, avem de-a face cu cea mai grea parte de urcare, ce are o lungime de aprox. 1,5 km până pe platou !!

Drumul are o singură bandă fiind prevăzut din loc în loc cu spatii de refugiu, are peste 10 curbe desosebit de periculoase, ce șerpuiesc prin munte, iar multe dintre pante au înclinații ce ajung la 23 de grade.

  

Mai întâi se urcă abrupt cu pantă de până la 23%, apoi urmează o porțiune mai accesibilă și într-un final se ajunge pe un platou la aprox. 700 m altitudine, o adevărată plăcere să îl explorezi. 

Transluncani pare că a devenit una din principalele atracții turistice din jud. Timiș din anul 2019.

Într-un final ajungem în punctul culminant pe platoul ce marca cel mai înalt loc de pe Transluncani, după care a urmat o coborâre fenomenală.

Mai zăbovim putin și ne bucuram de priveliste, pentru ca de aici se vede tare frumos. Adevărul este că priveliștea, cu toată ceața care era în jur, chiar îți tăia răsuflarea.

Mi-ar plăcea mult de tot să pot petrece o noapte pe Transluncani. Un loc perfect de campare şi relaxare sub cerul liber, departe de agitaţia urbană.

După acest platou urmează o coborâre foarte abruptă cu pantă de 17% până la 23% și care are o lungime de aprox. 3,5 km.

Urmăm asfaltul Transluncaniului care sfârșește cu niște curbe ac de păr și niște pante serioase de până la 23 %. 

Încă un loc de popas 

La finalul coborârii asfaltul se unește cu drumul stradal nr.1 din Luncanii de Jos. Deşi scurt, drumul şerpuit, cu urcări şi coborâri abrupte, într-o privelişte minunată, oferă o experienţă frumoasă. Aceast urcuș este un antrenament cardio adevărat.

Asta a fost povestea unei ture de toamnă într-o zi înorată, scrisă într-o zi cu soare :) După mica plimbare pe șosea am revenit la mașină și am pornit pe drumul de întorcere. Am făcut un circuit frumos: Luncanii de Jos, Bega Luncani DJ 684, Tăul Ursului, Drum Forestier Burău, Drum Agricol Oboare (Transluncani), Luncanii de Jos (vezi harta cu traseul). Mult mai provocator la deal, dar și mai fain. În total traseul are aprox. 37 km lungime pe care noi i-am parcurs in 6 ore (pauze incluse, filmat, mâncat), cu o diferență de nivel de 923 m. În concluzie, abia aștept să descoper si alte trasee prin acești munți. Acestea fiind spuse, vă recomand cu toată căldura zona.