Petris - Pe "Drumul Regelui"

Primăvara asta a început cum nu se poate mai bine din punct de vedere ciclistic. După turele de la Resiţa ( Comarnic și  Doman - Secu) vine acum această tură la care visam de mult să ajung. Dar, ca să-mi liniștesc un pic entuziasmul, haide să povestesc succint, nu doar impresii de călătorie, ci și detalii organizatorice. Cât despre traseul nostru, o să revenim, e clar, cu muuulte alte povestiri din amintirile colecționate! Stați pe-aproape.

Deci, o frumoasă acțiune a fost inițiată de Ilie, la care și noi am fost prezenți:încep cu mine, Cristi, Roxana, Mely, Bogdan, Cristina, Eugen, Toto, Vasile, Miki si Dorin. "Drumul Regelui" (DJ707) este drumul care leagă Castelul Regal Săvârșin (jud.Arad) de stațiunea balneara Vața de Jos, șerpuind de-a lungul Văii Petriș prin Corbești, Roșia Nouă, Obârșia. Tura noastră străbate zonele pitorești ale Munților Zărand și-a Săvârșinului, începând din Petriș de-a lungul văii Petriș, prin satele, Corbesti, Rosia Noua, Obârșia, Deleni, Almaș-Săliște, Micănești, Pogănești și Petriș.

Ne-am mobilizat călătorind din Timișoara cu mașina până la Petriș. Plecarea fiind sâmbătă 2 aprile, la 7:45 din parcarea magazinului Billa (str. Circumvalațiunii).

Ultimile momente înaintea plecării

Petriș-ul e o localitatea frumoasă care mi-a plăcut. Nu e localizată lângă drumul național ci e băgată pe o vale secundară între dealuri pe DJ707, la 2 Km perpendicular pe DN7.

Am plecat pe traseu stabilit.

Este un traseu frumos în munții Zarandului

Ritmul este destul de alert dar... mergem grupați

Libertate deplină.

Satul Roşia Nouă este aşezat într-o zonă de dealuri, la poalele munților Zărandului, pe valea cu același nume, ce aparține de comuna Petriș.

Un punct de atracție este Biserica ortodoxă de lemn de la Roșia Nouă, 
construită în anul 1808, și situată undeva în mijlocul satului. Mai multe detalii găsiţi pe Wikipedia

Am scăpat de asfalt și am continuat pe un drum de pietriș care mi-a plăcut.

Localitatea Obârşia, și ea situată pe Valea Roșie, la poalele Munților Zărandului. Casele Pictate de la Obârşia, sunt un adevărat "Muzeu in aer liber"

Moara de apă de la Obârşia

Capătul Nordic al Obârşiei. De aici  începe urcarea mai accentuată.

Am văzut câteva locuri frumoase și spectaculoase și până acum, dar în mod clar acest traseu și casele pictate de la Obârșia, are locul lui special. Niste peisaje desprinse parca dintr-o alta lume, ai senzația în unele momente că plutești undeva între cer și pământ.

Deviem la stânga de pe drumul DJ707, un mic ocol care ne-a scos pe Vf. Dealului Pietroasa, undeva la 640m.

La granița dintre cele două județe, Arad și Hunedoara, o să urcăm până la 680m  după care vine și mult asteptata coborâre.

Ne oprim si pentru un mic popas pe partea Hunedoreană

Pe Curba lui Pera, o serie de serpentine ne coboară spre valea Băișorului.

Prin văi și prin pârâiașele pe care le traversăm gasim umiditate în rest drumul a fost uscat în proporție de 90%, a fost mai bine decât ne aşteptam.

Valea Băişorului

Incă puțin și vom părăsi valea și totodată  drumul regelui (DJ707). O să cotim la dreapta pentru a ajunge spre Deleni.

Profităm de scurtele pauze, timp în care mai facem câteva poze 

Pârâul Ponoru

Ne-am oprit la un izvor să luăm apă dar nu era bună de băut. Motivul oprii a fost aceată mașina, fapt pentru care am arucat cate o privire asupra ei. 

Ne continuăm călătoria mai departe pe Valea Ponorului.

Am ajuns la o mină de suprafață, unde vom începe din nou urcarea.

Avem vre-o căteva serpentine pentru a ajunge sus.

Frumoasă priveliște. Urcăm spre S.I.C Munţii Metaliferi

Am ajuns repede deasupra minei, fapt pentru care ținem drumul spre culme.

Întâlnim și primele case.

Partea înaltă a traseului este extrem de pitorească.

Ușor de parcurs, doar că-ți vine să te oprești la fiecare pas să îți bucuri ochii cu peisajele alea ireale, să-ți amintești pentru totdeauna de albastrul ăla incredibil. O pauză mai lungă a fost aici la 660m altitudine unde am luat și masa.

Au urmat o serie de urcări și coborâri tehnice pentru kilometri buni.

De acolo de undeva din spate noi am venit, ş ne indreptăm spre Deleni.

Un indicator mai rustic ne avertizează că avem o coborâre periculoasă.

Pe coborâre simţeam că pierd frâna pe faţă. Adică o pierd la propriu, freca fier pe fier. Clar, s-au dus plăcuţele, nu mai aveau ferodou, așs se întămplă atunci cănd nu verifici la timp. Am rămas doar cu  o singură frână și mai erau destul de multe coborâășuri până la terminarea turei dar o scot eu la cpăt, nu e prima dată.

Cătunul Delei

Un punct de atracție este cu siguranță și Biserica de lemn din Deleni (com. Zam Hunedoara), ce își află începuturile prin proporțiile sale modeste, în secolul al XVII-lea. Mai multe găsiți pe Wikipedia

Casele răsfirate

Cătunul Deleni

Cătunul Deleni

O altă coborâre, pe cat de spectaculoasă pe atat de tehnica urmeză... Ilie ne avertizează să fim atenti.

Coborârea continuă prin Munții Metaliferi

Pârâul Valea Băi

Valea Băi

Cred că vre-o 6 locații am intâlnit doar pe acest traseu în care se defrişază fără milă... aici sunt încărcați în camioane si transportați spre cine stie ce destinații

În toate pădurile pe unde umblăm găsim la fel, pomi culcați fără milă la pământ

Pentru a fi siguri că podeţul nu se rupe, câțiva s-au aventurat prin apa...

Almaş-Sălişte

Mocănești

Pogănești

Dăm de un indicator însă pe partea opusă direcției noastre de mers, care ne indică 6 km spre Almăjel. Almăjel este sătucul spre care noi o să mergem iar o parte a grupului, Mely, Bogdan, Cristina Toto și Dorin, au luat-o la sănătoasa mult înainte. Vor ajunge mai repede la Petriș pentru că nu mai avem cum să ii anunțăm că direcția e pe aici.

Spectaculozitatea merge și către ultima parte a drumului, continuăm prin Valea Mare spre Almăjel.

Cioban bucuros cu oile sale, 700 de oi pe Valea Mare.

Almăjel

Ajunși în Almăjel ne schimbăm direcția, pe vale către stânga, intersectând mai multe pârâiașe și torenți.

Am remarcat foarte multe case părăsite pe acest traseu.

O altă schimbare de direcție o avem și aici.

Poteca pe care tocmai am venit a disparut. am ajuns la capătul drumului.  Singura posibilitate este să ne întoarcem sau sa ne ghidăm după gps pe o catarare care nu pare umblată și foarte abruptă.

Nu avem de ales iar întoarcerea nu e o  soluție așa că urcăm cu mare dificultate panta abruptă... GPS-ul și-a facut treaba și ne-a scos repede pe culme, exact la granita dintre cele doua județe, Hunedoara și Arad.

Limita dintre județele Hunedoara și Arad.

Ha, se taie și aici, cine spunea că nu...

Ne dăm la vale cu toată viteza.

Petriș

Traseul e-aventuros...
Urcă-n sus, coboară-n jos.
Da' nu-i greu, e chiar ușor,
Când îl pedalezi cu spor.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------

Pe scurt, este una din excursiile pe care v-am recomanda să nu o ratați, dacă ajungeți în zonă, și pentru restul zonei, care este ofertantă în peisaje. Aici aveți filmul