Play la idei Vine o vreme când a lăsa pe mai târziu, pe „data viitoare” devine un risc pe care cu greu ni-l mai asumăm. Uneori n-o mai facem, că prea am amânat o viaţă timp de o viaţă, așa că m-am abonat la Lunca Timișului în această toamnă 🙂, și am făcut plimbări frumoase cu bicicleta cercetând anumite cotloane, locuri care pot spune că, s-au strecurat în sufletul meu și se cuibăresc acolo pentru mult timp. În timp ce mie îmi place să merg pe trasee, alții poate preferă șoseaua. O bicicletă de munte poate să te ducă unde una cursieră nu ajunge – în pădure. Am pedalat printre pomii plini de culoare și am trecut prin mai multe sate, precum și alte locuri mai vechi sau mai noi, neștiind când ajung acasă. Încerc să trag de mine zi de zi pentru a merge mai departe, altă alternativă neavând. După cum am mai menționat, fac ieșiri pentru că „îmi place să merg cu bicicleta, și revin constant pentru a trăi iar si iar același vis de care nu mă satur, pentru că îmi amintește de copilărie, pentr
Îmi era dor de o astfel de tură, de mult imi doream să ne dăm cu bițigla în toiul nopții. Dar care e ideea? Pe timp de noapte este o experiență diferită, foarte atractivă și distractivă pentru care ne-am propus să luăm toți prietenii și să redescoperim orașul la pedale, noaptea pe străduțele mărginașe, dar şi in arafa lui, ocolind-ul pe poteci şi drumuri de pământ. O tură faină in care luna nu s-a prea văzut în această nocturnă aşa cum speram, însă un fenomen astronomic magnific a putut fi admirat pe cer, un apus minunat ce a meritat. Locul de întâlnire a fost la Muzeul Satului de la Pădurea Verde. Cu 4-5 ani in urmă se făceau seară de seară plimbari asemanatoare pe bicicleta alături de prieteni (sau bicicliști care ni se alăturau), pe străzile Timişoarei sau prin Pădurea Verde. Acest traseul se intinde prin păduri şi străzi mărginase, pe pistă și prin sate. Destinaţia finală este Lunca Timişului. Cu totul, aventura asta ne-a luat 4 ore, dar ne-a lăsat cu amintiri plăcute (alături de oameni faini) şi cu o colecţie minunată de imagini. Indiferent de starea fizică sau experienţă, oricine, chiar şi cei mai puţini experimentaţi pot să facă această tură de 60 km tur-retur, contează doar ritmul in care o faci. Aici puteti viziona şi câteva imagini.
F I L M U L
Muzeul Satului - Inainte de plecare
Pavilioane, Ronaț.
De pe traseu, zona Ronaț
După o repriză în viteză pe pistă, ajungem la livadă.
Barul
Ne dregem și cu o bere nepasteurizată.
Popas la Sânmihaiu Român.
De pe traseu, între Sânmihaiu Român și Șag
Noaptea iţi rezervă destule surprize dar nu întotdeauna plăcute ca in imaginea din faţă.
Situația în mijlocul naturii la lumina farului se prezintă asa.
La finish, mai puternic, mai fericit, mai plin de energie. O tură nocturnă ce a avut loc de la apus, până in miez de noapte, și la final, am pus bicicletele la odihnă, iar noi ne-am relaxat cu o shaorma. A fost o plimbare plăcută pe care cu siguranta o voi repeta de fiecare dată când vreau să mă relaxez. Indiferent de starea fizică sau experienţă, oricine, chiar şi cei mai puţini experimentaţi pot să facă această tură de 67 km tur-retur, contează doar ritmul in care o faci.
Dacă vrei să participi și tu in viitor, urmareste activitatea noastra aici sau pe paina de facebook.
Unul dintre aceste locuri de vis se află la doar două ore de mers cu mașina de Timișoara, în apropiere de oraşul Anina, Caraș-Severin. Vorbim despre Cheile Gârliștei, de departe aceste chei sunt cele mai sălbatice din câte am avut privilegiul să străbat până acum. Ele impresionează datorită unor porțiuni cu Versanții foarte abrupți care se ridică din apa râului cu acelaşi nume şi au o lungime de aproximativ nouă kilometri. Încep de la ieșirea din orașul Anina, și se termină cu aproximativ un kilometru înainte de a intra în satul Gârliște. Pot fi accesate din orașul Anina sau din satul Gârliște. Cheile Gârliştei, de-o frumuseţe aparte cu locuri mirifice și peisaje unice. Mely, cel care mă pune în temă cu vreo trei-patru zile înainte că ar fi veme frumoasă de o drumeție. Întrucât nu am alte planuri iar vremea se arată a fi una frumoasă chiar şi pentru bicicletă, accept şi mă gândesc la un traseu inedit în Munții Aninei. Ce altceva poate fi mai frumos în această perioadă a anului
Zi de vineri, evident însorită pentru a face în ciudă celor care se duc la muncă... Mely vine și de data asta cu ideea să mergem cu cortu peste noapte, că știe el un loc frumos și liniștit unde a mai fost. Printre aceste locuri se găsește și Poiana Mărului, locul unde se spune că se respiră cel mai curat aer. Eu am preferat mereu locurile liniștite în care mă pot bucura cu adevărat de timpul petrecut acolo, iar ideea unei excursii cu cortul, în aer liber, este întotdeauna binevenită, pentru că vreau să mă bucur de vremea de afară, de soare. Vreau să mă bucur de lucrurile spontane și nu programate. Nu te-ntâlnești prea des cu șansa să te poți deconecta de freamătul cotidianității. Nu toata lumea se dă în vânt după contactul apropiat cu natura. Mulți nu și le permit. Iar și mai mulți nu le considera o prioritate, sau nu le vad ca pe un obiectiv de bifat pe lista lucrurilor de făcut până la o anumită vârstă. Alteori, motivele sunt dintre cele mai neașteptate. Toate se concentrează în jur
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Părerile dumneavoastră.