Sâmbăta și duminica ar trebui să fie, prin definiție, zilele noastre de libertate totală, momentele acelea în care ne deconectăm complet de la rutina obositoare a săptămânii. Din păcate, viața are uneori alte planuri pentru noi, iar sâmbăta aceasta un apel telefonic neprevăzut m-a chemat la datorie, dându-mi peste cap toate planurile de dimineață. Când am reușit în sfârșit să eliberez restul zilei, soarele trecuse deja bine de amiază și se îndrepta leneș spre după-amiază. Dorința de a ieși la o tură cu bicicleta era uriașă, însă exista o condiție stresantă care îmi dădea târcoale: trebuia să rămân în alertă, deoarece oricând putea să sune din nou telefonul și să fie nevoie să mă întorc la muncă. Cu această regulă clară în minte – să pedalez, dar să nu mă îndepărtemez prea mult de casă – am pornit la drum singur, încercând pur și simplu să omor timpul rămas din acea după-amiază și să îmi golesc mintea de gânduri. Inițial, gândul meu de acasă a fost să mă îndrept spre Pădurea ...
Îmi era dor de o astfel de tură; de mult timp îmi doream să ieșim cu bicicletele în toiul nopții. Dar care este ideea din spate? Mersul pe timp de noapte oferă o experiență complet diferită, extrem de atractivă și distractivă. Tocmai de aceea ne-am propus să ne strângem toți prietenii și să redescoperim orașul la pedale – noaptea, pe străduțele mărginașe, dar și în afara lui, ocolindu-l pe poteci și drumuri de pământ. A fost o tură faină în care, deși luna nu s-a lăsat prea mult văzută în această nocturnă așa cum speram, am putut admira pe cer un fenomen magnific: un apus minunat care a meritat din plin fiecare pedală. Locul de întâlnire a fost la Muzeul Satului din Pădurea Verde. Cu vreo 4-5 ani în urmă, se organizau seară de seară plimbări asemănătoare pe bicicletă alături de prieteni (sau de alți bicicliști care ni se alăturau pe parcurs), pe străzile Timișoarei sau prin Pădurea Verde. Traseul ales acum se întinde prin păduri și străzi mărginașe, pe pistă, dar și prin sate. Destinația finală? Lunca Timișului. Cu totul, această aventură ne-a luat 4 ore, dar ne-a lăsat cu amintiri tare plăcute, petrecute alături de oameni faini, și cu o colecție minunată de imagini. Indiferent de starea fizică sau de experiență, oricine – chiar și cei mai puțin experimentați – poate parcurge această tură de 60 km tur-retur. Până la urmă, totul depinde doar de ritmul în care alegi să o faci.
Te invităm să descoperi o parte din atmosfera acelei nopți în galeria foto de mai jos!
F I L M U L
Muzeul Satului - Inainte de plecare
Pavilioane, Ronaț.
De pe traseu, zona Ronaț
După o repriză în viteză pe pistă, ajungem la livadă.
Barul
Ne dregem și cu o bere nepasteurizată.
Popas la Sânmihaiu Român.
De pe traseu, între Sânmihaiu Român și Șag
Noaptea iţi rezervă destule surprize dar nu întotdeauna plăcute ca in imaginea din faţă.
Situația în mijlocul naturii la lumina farului se prezintă asa.
La finish, mai puternic, mai fericit, mai plin de energie. O tură nocturnă ce a avut loc de la apus, până in miez de noapte, și la final, am pus bicicletele la odihnă, iar noi ne-am relaxat cu o shaorma. A fost o plimbare plăcută pe care cu siguranta o voi repeta de fiecare dată când vreau să mă relaxez.
Indiferent de starea fizică sau experienţă, oricine, chiar şi cei mai puţini experimentaţi pot să facă această tură de 67 km tur-retur, contează doar ritmul in care o faci.
Dacă vrei să participi și tu in viitor, urmareste activitatea noastra aici sau pe paina de facebook.
Zi de vineri, evident însorită pentru a face în ciudă celor care se duc la muncă... Mely vine și de data asta cu ideea să mergem cu cortu peste noapte, că știe el un loc frumos și liniștit unde a mai fost. Printre aceste locuri se găsește și Poiana Mărului, locul unde se spune că se respiră cel mai curat aer. Eu am preferat mereu locurile liniștite în care mă pot bucura cu adevărat de timpul petrecut acolo, iar ideea unei excursii cu cortul, în aer liber, este întotdeauna binevenită, pentru că vreau să mă bucur de vremea de afară, de soare. Vreau să mă bucur de lucrurile spontane și nu programate. Nu te-ntâlnești prea des cu șansa să te poți deconecta de freamătul cotidianității. Nu toata lumea se dă în vânt după contactul apropiat cu natura. Mulți nu și le permit. Iar și mai mulți nu le considera o prioritate, sau nu le vad ca pe un obiectiv de bifat pe lista lucrurilor de făcut până la o anumită vârstă. Alteori, motivele sunt dintre cele mai neașteptate. Toate se concentrează în...
Aventură de o zi prin Parcul National Semenic O dimineață promițătoare de sâmbătă ne găsea din nou pe drum, gata să punem în mișcare planul unei ture superbe pe două roți. Această zi avea să ne îmbogățească colecția de amintiri din Banatul Montan, fiind unul dintre cele mai faine weekenduri în formulă restrânsă – eu, Cristi, Roxana și Eugen. Ne așteptau laolaltă un număr serios de kilometri, deloc puțini pentru o singură zi. Aventura a venit la pachet și cu un mic sacrificiu: o noapte complet albă, dedicată deplasării la ore extrem de matinale. Totuși, fiecare minut de somn pierdut a meritat din plin. Inițial, acest sfârșit de săptămână trebuia să arate complet altfel, fiind planificat un eveniment de grup mai mare. Acesta s-a anulat, însă vestea nu ne-a descurajat, ci ne-a lăsat calea liberă către un traseu la care visam de mult timp. Singurul impediment în realizarea acest ei bucle într-o singură zi era legat de transport. Trenul cu care călătoream de obicei aju...
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Părerile dumneavoastră.