Dincolo de hărți - Călătorim și povestim aventuri de tot felul

Căderea frunzelor - O escapadă relaxantă de toamnă

Imagine
 Play la idei Vine o vreme când a lăsa pe mai târziu, pe „data viitoare” devine un risc pe care cu greu ni-l mai asumăm. Uneori n-o mai facem, că prea am amânat o viaţă timp de o viaţă, așa că m-am abonat la Lunca Timișului în această toamnă 🙂, și am făcut plimbări frumoase cu bicicleta cercetând anumite cotloane, locuri care pot spune că, s-au strecurat în sufletul meu și se cuibăresc acolo pentru mult timp. În timp ce mie îmi place să merg pe trasee, alții poate preferă șoseaua. O bicicletă de munte poate să te ducă unde una cursieră nu ajunge – în pădure. Am pedalat printre pomii plini de culoare și am trecut prin mai multe sate, precum și alte locuri mai vechi sau mai noi, neștiind când ajung acasă. Încerc să trag de mine zi de zi pentru a merge mai departe, altă alternativă neavând. După cum am mai menționat, fac ieșiri pentru că „îmi place să merg cu bicicleta, și revin constant pentru a trăi iar si iar același vis de care nu mă satur, pentru că îmi amintește de copilărie, pentr

Liman Bike Tours

Primăvara... not yet!
 Plecăm de acasă dis-de dimineața, trecut de ora 7:00 când lumina zilei abia își face loc printre norii de început de primăvară ce acopereau tot cerul. Destul de Rece în această dimineață și vântul parcă mult prea insistent decât în restul zilelor. Nu vrem să avem de-a face cu jungla urbană în această zi de sâmbătă și forțăm oarecum primăvara  prin zona estică a județului Timiş, chiar dacă a fost o săptămână mohorâtă și ploioasă. Plecăm din parcare de la Billa, strada Circumvalatiunii, 8 maşini pe ruta: Timișoara - A1 până la Traian Vuia - Fârdea. De aici începem aventura pe biciclete prin munţii Poiana Ruscă, prin locul în care Bega străbate o porţiune îngustă de chei cu stânci abrupte. Din păcate nu reușim să ne lăsăm mașinile într-o zonă mai centrală, și continuăm până la ieșirea din sat unde găsim loc suficient pentru toate cele 8 mașini. Spre surprinderea mea mai apare o maşină, era Eugen.  Am reușit și de data asta să ne strângem un grup frumos. La numărătoare am fost 21, și ca să nu ne ia frigul ne echipăm rapid apoi plecăm pe biciclete către Mâtnicul Mic, Drăgșinești, iar de aici pe drum forestier ( pământ). Părăsim civilizația până la Jupânești. La intrarea in Jupânești am oprit la o fântână, ne-am facut rezerva de apă umplându-ne bidonașele și am continuat mai departe pe asfalt către Baloșești, Tomești, Colonia Fabricii, până la Complexul Turistic Valea Lui Liman, aici oprindu-ne pentru o pauză de masă. Mai departe ținem Valea Lui Liman până la primul indicator unde, decidem să vizităm și Schitul Acoperământul Maicii Domnului Luncani! Aici dăm pieptiș cu o urcare cam agresivă de aproximativ 1 km. Câteva poze și ne întoarcem pe acelaşi drum până la Valea Lui Liman, apoi traversăm Luncanii de Jos iar mai departe urcăm un drum de macadam spre Luncanii de Sus. Pe la km 35, ceva mai mult de jumătatea drumului dintre cele două localități, apare si prima mea pana pe roata din față. O repar repde si continuăm să urcăm spre Luncanii de Sus. Aici atingem punctul cel mai înalt din acest traseu, 540 m alt. după care începem coborârea. Trecem printr-un sector de drum destul de dificil pe o lungime de aprox. 1 km în prima parte a coborârii în care ne-am ales cu încă o pană, a doua. De data asta nu a mai fost la mine. O rezolvăm repede și continuăm la vale până în Zolt. Traversăm localitatea și ajungem în Gladna Română unde facem și un scurt popas la un magazin sătesc. De aici dăm viteză spre Zlatna Montană și ajungem la Fârdea. Ne schimbăm de hainele murdare ne strângem mâna și intrăm pe drumul de întoarcere pe care am venit de la Timișoara.


Poienile însorite, culmile împadurite si vaile stîncoase, înguste, sau dimpotriva largi cu pante line, ascund frumuseţi deosebite.
Poienile insorite, culmile impădurite şi văile strânse, inguste sau dimpotrivă largi cu pante line ascund frumuseţi deosebite pe care noi le străbatem pe bicicletă.


9:30 - La marginea localităţii Fârdea, ne echipăm de plecare.








Nu doar de hartă ai nevoie când părăsești șoselele și te afunzi in drumuri necunoscute! Cu un soi de incredere sper că lucrurile se vor aranja. Ne oprim nu doar la o ședință, ii asteptăm și pe cei duși mult in față pe un drum greșit, după care mergem mai departe spre Drăgșinești.










De aici incepe drum forestier.


Chiar dacă ști ori nu incotro te indrepți și ce te așteaptă, continui pe un drum spre uimirea unei păduri care pare să te inghită cu totul.


Nu ne mai inghite pădurea cum practic afirmam mai sus pentru că ea incet incet dispare.







Uimirea pentru câtă frumusețe neștiută există in această zonă, pare să te inghită cu totul această vale.





Impingem prin nămoale bicicleta

Bucurie mare, până la urmă soarele a invins norii și ne surâde printre copacii dezgoliți de frunze.

De aici nu mai există drum forestier, doar o potecă care o ia pe vale. Ne hotărâm și continuăm pe ea!  In spate se aud voci...Marcele pe unde ne bagi ? imediat aud si sustinere.  Hai că nu a fost asa de rău, am scăpat repede de noroaie.


Intrăm in pădure si... nu e urmă de drum pe aici, pushbike că nu se poate merge pe ele.

Ajungem pe ceva ce credem a fi culme unde am dat si de drum.

Dintr-acolo am venit.

Aici poteca devine clară si continuăm pe ea.

Suntem într-o coborâre uşoară.

Pe alocuri drumul se desface in două ramuri care după un timp se unesc.

Pe masură ce inaintăm in dreapta noastră se deschide o superba panoramă spre SE a muntilor Poiana Rusca.










Jupânești








Baloșești



















Drumul ne poartă tot timpul aproape de apa pe tot parcursul văii până in Luncanii de Jos.







Oprim la Complexul Turistic Valea Lui Liman pentru o pauză de masă.


Ne odhnim cu toții, ne tragem sufletul și mâncăm de prin rucsacuri fiecare ce ne-am adus, aruncând și la câinii ce ne dădeau târcoale imediat ce au simțit miros de mâncare.

Dintr-o dată s-a lăsat cam rece peste noi, poate și din cauza că eram transpirați.








Urcăm spre Schitul Acoperământul Maicii Domnului.



După cateva serpentine abrupte ajungem.


Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului Luncani

Toate laolaltă, una intr-alta legate de un fir nevăzut de soare, vânt și tihnă.

Coborâm inapoi pe Valea lui Liman.








Luncanii de Jos 
De aici ne intoarcem inapoi spre mașini, trecem prin Satul Luncanii de Jos iar de aici urcăm in Luncanii de Sus.



Pe măsură ce urcăm in spatele nostru se dechide o priveliste din ce in ce mai cuprinzătoare a munţilor Rusca (1355 m) și Padeş  (1374 m) incă cu zăpadă.




Undeva in apropiere am reușit să fac pană pe roata de față, Am rezolvat-o repede și cu ajutorul colegilor .


După atâtea serpentine şi pădure, in mijlocul unui drum care pare pustiu găseşti sate şi găsești oameni care să locuiască in ele.

Luncanii de Sus, fratele geamăn a celui de jos,  cele două sate au devenit cătune izolate cu generații imbătrânite şi părăsite de urmaşii tineri.

Ultima culme pe care o traversăm ne oferă priveliști spectaculoase. Luăm câteva imagini pe aparat și plecăm mai departe.





Un ultim popas in Gladna Română







Fârdea

Un nou weekend in care singura distrație a fost bicicleta.
                                      

Comentarii

< ÎNAPOI LA PRIMA PAGINĂ

< DESPRE MINE

Enter your email address:

Delivered by FeedBurner


AM FOST ȘI AICI

Cheile Garlistei - Mutii Aninei

Poiana Marului - O noapte la cort