Să pleci la drum pe o caniculă de 40°C la umbră pare o nebunie, dar dorul de pedalat și dorința de a aduna kilometri au fost mai mari. Așa că mi-am luat inima în dinți și am pornit la drum. Am început prin Pădurea Verde, profitând de umbra copacilor, dar adevăratul test a început pe drumul de pământ spre Cernăteaz și Murani. Fără umbră, cu aerul arzând la peste 44°C resimțite, hidratarea deasă a devenit regulă de supraviețuire. Salvarea de moment a venit la magazinul de la intrarea în Murani, unde o sticlă de apă rece de la frigider m-a repus pe picioare. De acolo, am ajuns pentru a treia oară într-o livadă din zonă. Deși nu mai speram să găsesc ceva, pomii erau încă plini de cireșe și vișine uriașe. Mi-am umplut burta cu vișine până la refuz, lăsând loc doar pentru câteva cireșe. Am continuat tura pe drumurile agricole, printre lanuri de grâu deja secerat și baloți de paie, ieșind în asfaltul dintre Seceani și Fibiș. După o reîmprospătare cu sifon la un aparat stradal din Fibiș, am sc...
Încă un weekend de vreme bună, o zi parcă de inceput de vară in care arșița avea să ne chinuie pentru următoare ore. Mult mai suportabil parcă a fost în prima parte a traseului când vântul bătea binișor din față. O plecare mai matinală poate ar fi fost mai recomandată, însă tot nu am fi scăpat de arșița din miezul zilei. Întâlnirea pentru această tură am stabilit-o la Muzeul Satului, pentru ora 10 am. Ne-am adunat 12 bicicliști și am plecat să traversăm Pădurea Verde. Din spate ne-au mai ajuns incă 3, intârziaseră putin, dar e bine că au reușit să ne prindă urma. La ieșirea din pădure am continuat pe centură și pe E 671 pân'la la Cornești unde am făcut și prima pauză la cunoscutul magazin din centru. De aici pe drumuri de pământ (agricole) pân'la Seceani unde am facut a doua pauză, dupa care ne-am continuat călătoria oprindu-ne pe o pășune aflată intre satele timișene Seceani (comuna Orțișoara) și Fibiș (comuna Pischia), la doar câțiva kilometri de Timișoara.
Apa bolborosea fără oprire intr-un crater (găsit de noi doar la câtiva metri de la podeț in stânga sensului nostru de mers), de dimensiune destul de mică, singurul stiut de mine. Li se zic vulcani deoarece sunt mai multe astfel de cratere spectaculoase, unele de dimensiuni chiar și mai mari (cred ca sunt in jur de 9) pe care eu nu i-am găsit pâna acum, e adevărat că nici nu am insistat pentru acest lucru insă promit că la următoarea vizită pe care o voi face in aceste locuri va fi să găsesc cât mai mulți dintre ei. Vulcanii noroioși din Banat, denumiți de localnici ,,Forocici'', se află itr-o vale in care natura se impletește perfect cu istoria. La doar câțiva kilometri, se găsește renumita fortificație a celei mai mari cetăți din Epoca Bronzului de la Cornesti, locul unde am avut prima pauza. Nu am mai pierdut timpul sa vizitam și acel loc deoarece nu cred că am fi vazut mare lucru care sa ne impresioneze. Pe cealaltă latură a vulcanilor se află mlaștinile de la Murani, un alt loc prea putin cunoscut și promovat.
Se poate intra pe doua părți la vulcani, ori de la Orțișoara, traseul așa cum noi l-am făcut, ori de la dispre Pischia, insă din ambele parți se merge pe câmp, nerecomandat in perioade ploioase. Drumul până acolo este relativ, poate dura aproximativ trei ore dacă se pleacă de la Timișoara. Este un traseu destul de usor foarte bun de parcurs pentru o zi de weekend și nu cred că se adresează unei anume categorii de bicicliști, însă totul depinde și de perioada in care se vizitează acești ziși vulcani. Atât timp cât sunt plini cu apă sunt spectaculoși deoarece apare fenomenul de bolborosire ce dă acest efect de vulcan, dar daca este vară și secetă, atunci nu prea se văd acești vulcani pentru că apa e secată. Valea unde se află vulcanii cu bule este străbătută de pârâul Măgheruş, şi se întinde practic intre două coline. La o tură anterioară prin 2014 îmi aduc aminte cum ne distram scăldându-ne cu tot cu haine, ăncercând să ne răcărim, dar şi să spălăm noroiul de pe noi.
A fost o tură cu mult noroi la aceea vreme, care se pate vedea AICI
Multumesc celor prezenți la acestă tură și sper că impreună vom mai găsi și alte locuri la fel de atractive pe care să le parcurgem pe biciclete Filmul
Videoclipul este limitat pe unele dispozitive din cauza melodiei (dreptul de autor). Acestea include telefoane mobile, console de jocuri sau dispozitive set-top box. De pe un calculator se poate vedea
Zi de vineri, evident însorită pentru a face în ciudă celor care se duc la muncă... Mely vine și de data asta cu ideea să mergem cu cortu peste noapte, că știe el un loc frumos și liniștit unde a mai fost. Printre aceste locuri se găsește și Poiana Mărului, locul unde se spune că se respiră cel mai curat aer. Eu am preferat mereu locurile liniștite în care mă pot bucura cu adevărat de timpul petrecut acolo, iar ideea unei excursii cu cortul, în aer liber, este întotdeauna binevenită, pentru că vreau să mă bucur de vremea de afară, de soare. Vreau să mă bucur de lucrurile spontane și nu programate. Nu te-ntâlnești prea des cu șansa să te poți deconecta de freamătul cotidianității. Nu toata lumea se dă în vânt după contactul apropiat cu natura. Mulți nu și le permit. Iar și mai mulți nu le considera o prioritate, sau nu le vad ca pe un obiectiv de bifat pe lista lucrurilor de făcut până la o anumită vârstă. Alteori, motivele sunt dintre cele mai neașteptate. Toate se concentrează în...
Cum am transformat o zi toridă într-o aventură pe bicicletă prin pădurile Banatului Toate aventurile mari încep cu o alarmă care sună prea devreme și cu un plan bine pus la punct. Pentru noi, destinația de weekend a fost clară: potecile umbroase și provocatoare din Banatul Montan. Însă, până la prima pedală în Bocșa Română, drumul echipei noastre s-a împărțit în două strategii complet diferite de deplasare. În timp ce ceilalți doi coechipieri, Marius și Zoli, au ales spiritul clasic de vagabondaj al bicicliștilor și s-au îmbarcat în trenul spre Bocșa, eu și fiica mea, Roxana, am optat pentru varianta pe patru roți. Am încărcat bicicletele pe mașină și am părăsit Timișoara dis-de-dimineață, lăsând în urmă agitația orașului. Planul era simplu: ne întâlnim cu toții în gara din Bocșa Română, facem joncțiunea echipei și dăm startul aventurii. Drumul cu mașina ne-a dat timp să ne încărcăm cu entuziasm pentru ceea ce avea să urmeze: o zi lungă de pedalat, pante solicitante și promi...
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Părerile dumneavoastră.