O tura de sezon rece - Lugoj si imprejurimi.

Un Februarie Primăvăratic

Se face vremea bună, se dezgheață potecile și începe sezonul! Nu mai e mult și vom putea urca la altitudine cu bicicletele, pentru a avea apoi de unde coborî în viteză. Traseele de la altitudini mici sunt deja practicabile așa că nu strică să începem planurile de weekend. Pentru acest weekend am hotărât să dăm pedale, însă exclus asfalt cu trafic mare! Weekend-ul trecut am avut o experiență cu o mașină ce mi-a dat emoții după ce a trecut milimetric pe lângă mine! "Nu știu ce căuta atât de aproape având toată banda din stânga liberă, cu atât mai mult că din sens opus nu venea nimic".
Dar să revin la tura noastră din 8 februarie 2017! Am decis să nu mai fac eveniment și am pus doar un anunţ în cursul zilei de miercuri pe grupul Fun Bike, deoarece exista deja unul de asfalt până la Jaša Tomić (Modoş). Speram că vor mai fi doritori și până sâmbăta ne vom aduna câțiva, urmând ca în cursul aceleiaşi zi să stabilesc și traseul pentru a informa exact despre ce este vorba.
Întrebarea mea a fost așa: M-am gândit pentru această sâmbătă să fac o ieşire undeva pe la Lugoj, ceva din propunerile lui Carol de acum o săptămână, dacă e cineva care doreşte să mă însotească este bine venit.
Și întrebările nu au ezitat să apară : dificultate, traseu, distanţă, timp, transport etc. Am făcut publice și aceste detalii imediat ce am am primit răspuns favorabil solicitării mele conducerii CFR, în care eram instiințat că ni se vor elibera la casă și bilete pentru biciclete. În caz contrar riscam să nu ne elibereze, fiind sancționați cu un preţ de trei ori valoarea lor, dacă erau luate din tren. Am primit și răspuns favorabil solicitării mele, în care eram instiințat că ni se vor elibera acele bilete solicitate! Astfel am dat curs propunerii mele, facând publice și restul detaliilor despre traseu / deplasare etc.
Deplasarea s-a făcut trenul Regio, pe ruta Caransebeş până la Găvojdia, iar de aici pe biciclete urmând drumuri comunale-județene/naționale pe următoarea variantă: Sălbăgel, Zgribeşti, Zorlencior, Zorlentu Mare, Scăiuş, Victor Vlad Delamarina, un fel de tur al satelor, care s-a finalizat la Lugoj.
O tură frumoasă în căutarea de poteci frumoase în care facem ceva explorare cu un nivel mediu de “suprize”. Adică nu este exclus să ajungem în zone necunoscute din care trebuie să și ieșim cu bine.
Mai jos puteţi urmări pozele și filmul rezultate din tura noastră

O tura de sezon rece - Lugoj si imprejurimi

Gara Găvojdia, aici am coborât din tren.

Părăsim peronul.

Ne echipăm rapid, setez GPS-ul si plecăm pe drum de asfalt spre Sălbăgel.

Afară era -6 grade din ce am văzut pe net, mai bătea si vintul din faţă, asa că ritmul este unul potrivit, suficient ca să ne incălzim.

Traversăm Găvojdia indreptândune spre Sălbăgel, primul sat la o distanţă de aproximativ 6 - 7 km.

La iesirea din Găvojdia intâmpinăm si o lejeră urcare, un bun prilej să fortăm pentru a ne incălzi.

Sălbăgel

Zgribești, vremea e la fel de cenusie, dar parcă nu mai e aşa de frig

De dimineață am plecat când totul era inghețat, insă incet incet soarele işi face aparitia printre nori răzleţi, dezghețând drumul.

O poză de grup la limita celor două județe, Timis si Caras-Severin.

In continuare tinem cursul pe DJ584 spre Zorlencilor, Caras-Severin. Un "offroad" in toată regula, practic nici nu avem o altă variantă, insă ce este mai rău că tocmai a inceput să se dezgheţe iar pămantul poate deveni lipicios pe alocuri.

După busolă nu prea avem cum să ne rătăcim, traversarea dealului şi până la primul sat era de câţiva km, nu era foarte mare.

Deocamdată se poate merge pe biciclete fără să se incarce roţile foarte tare.

Intâlnim si prima bornă de pe DJ584.

De aici ar fi trebuit să acord o atenție mai mare traseului, drumul avea un curs ușor stânga pe care noi l-am ratat. Nu a fost rău nici pe culme insă tot nu am fi evitat portiunea nămoloasă de la coborârea in vale la intrarea in Zorlencilor.

De-acolo venim.

Și-ntr-acolo mergem!

Varianta prin iarbă ocolind chiar şi boscheţii e bună, evităm astfel noroiul foarte lipicios de pe drum.

Avem o vreme exceptională, parcă e prima zi de primăvară.

Asa arată o bicicletă ce nu a ferit noroiul. Incăpătânarea de a merge pe ea prin locuri pe care eu am evitat, a făcut să arate astfel, dar iese la spălat.

Dinou pe bicicletă, insă nu foarte departe de aici va trebui să le luăm la impins.

Portiunea in care, pentru a inainta... toata lumea a impins bicicleta.

Nehotărâti pe care parte a dealului sau a drumului să coborâm.

In căutarea unei mai bune idei de coborâre, evitând drumul foarte lipicios.

Și uite asa a dispărut cam tot ce era copc pe aici.

O bicicleta curată in comparaţie cu bicicletele altor colegi de tură.

Aici ne lăsăm ghidţi de Marius, el fiind in faţă, iar restul au coborât pe partea cealaltă a dealului.

Nu cred că a fost varianta cea mai bună pe unde am coborât noi deoarece am ocolit putin.

Zorlencior, am evitat s-ă mai pierdem timpul intrând în sat! Chiar la marginea satului am cotit la dreapta si ne-am îndreptat către Zorlenţu Mare urmând ca acolo să facem pauza de masă.

Comuna Zorlențu Mare, Caraş-Severin.

Aici am făcut o pauză.

Din Zorlentu Mare am cotit dreapta urmând drumul către Scăiuș, un drum bunicel din pietriș care o dată a fost asfaltat ( se mai găseau ici colo portiuni cu asfalt)