Postări

Dincolo de hărți - Călătorim și povestim aventuri de tot felul

Căderea frunzelor - O escapadă relaxantă de toamnă

Imagine
 Play la idei Vine o vreme când a lăsa pe mai târziu, pe „data viitoare” devine un risc pe care cu greu ni-l mai asumăm. Uneori n-o mai facem, că prea am amânat o viaţă timp de o viaţă, așa că m-am abonat la Lunca Timișului în această toamnă 🙂, și am făcut plimbări frumoase cu bicicleta cercetând anumite cotloane, locuri care pot spune că, s-au strecurat în sufletul meu și se cuibăresc acolo pentru mult timp. În timp ce mie îmi place să merg pe trasee, alții poate preferă șoseaua. O bicicletă de munte poate să te ducă unde una cursieră nu ajunge – în pădure. Am pedalat printre pomii plini de culoare și am trecut prin mai multe sate, precum și alte locuri mai vechi sau mai noi, neștiind când ajung acasă. Încerc să trag de mine zi de zi pentru a merge mai departe, altă alternativă neavând. După cum am mai menționat, fac ieșiri pentru că „îmi place să merg cu bicicleta, și revin constant pentru a trăi iar si iar același vis de care nu mă satur, pentru că îmi amintește de copilărie, pentr

Poiana Marului - O noapte la cort

Imagine
Zi de vineri, evident însorită pentru a face în ciudă celor care se duc la muncă...  Mely vine și de data asta cu ideea să mergem cu cortu peste noapte, că știe el un loc frumos și liniștit unde a mai fost. Printre aceste locuri se găsește și Poiana Mărului, locul unde se spune că se respiră cel mai curat aer. Eu am preferat mereu locurile liniștite în care mă pot bucura cu adevărat de timpul petrecut acolo, iar ideea unei excursii cu cortul, în aer liber, este întotdeauna binevenită, pentru că vreau să mă bucur de vremea de afară, de soare. Vreau să mă bucur de lucrurile spontane și nu programate. Nu te-ntâlnești prea des cu șansa să te poți deconecta de freamătul cotidianității. Nu toata lumea se dă în vânt după contactul apropiat cu natura. Mulți nu și le permit. Iar și mai mulți nu le considera o prioritate, sau nu le vad ca pe un obiectiv de bifat pe lista lucrurilor de făcut până la o anumită vârstă. Alteori, motivele sunt dintre cele mai neașteptate. Toate se concentrează în jur

Lacul Bucura

Imagine
Niște orășeni la munte! Peste weekend ne mâncau grav tălpile picioarelor așa că am fugit din Timișoara. E miercuri, ceea ce pentru mine este punctul de inflexiune al săptămânii, pentru că weekendul ce a trecut este mai îndepărtat decât cele ce va urma. Vine așadar dimineața plecării, doru‘ de ducă mă sâcâie însă mai tare ca spatele. Plecăm deci într-o componență de doar trei: Mely cu soția lui Stefania și eu...având ca destinaţie Lacul Bucura. Se pare că în ultima vreme am parte numai de ture fulger. Prin urmare, nu am ezitat și, am tulit-o spre Retezat. Bucura e ceva ce-mi doream mai demult, și sunt bucuros că am fost invitat. De regulă, începem excursiile de o singura zi cu rucsacul aproape gol: purtăm în el cel mult o gustare, o sticla de apă și o foiță (geaca impermeabilă). Acum însă nu facem nici 2 pași în natură fără rucsacul de drumeții de 50 de litri al cărui conținut stă să se reverse, dar de care suntem tare mândrii. Avem Cortul, avem apă, mâncare și toate cele necesare să pu
< ÎNAPOI LA PRIMA PAGINĂ

< DESPRE MINE

Enter your email address:

Delivered by FeedBurner