Postări

Dincolo de hărți - Călătorim și povestim aventuri de tot felul

Căderea frunzelor - O escapadă relaxantă de toamnă

Imagine
 Play la idei Vine o vreme când a lăsa pe mai târziu, pe „data viitoare” devine un risc pe care cu greu ni-l mai asumăm. Uneori n-o mai facem, că prea am amânat o viaţă timp de o viaţă, așa că m-am abonat la Lunca Timișului în această toamnă 🙂, și am făcut plimbări frumoase cu bicicleta cercetând anumite cotloane, locuri care pot spune că, s-au strecurat în sufletul meu și se cuibăresc acolo pentru mult timp. În timp ce mie îmi place să merg pe trasee, alții poate preferă șoseaua. O bicicletă de munte poate să te ducă unde una cursieră nu ajunge – în pădure. Am pedalat printre pomii plini de culoare și am trecut prin mai multe sate, precum și alte locuri mai vechi sau mai noi, neștiind când ajung acasă. Încerc să trag de mine zi de zi pentru a merge mai departe, altă alternativă neavând. După cum am mai menționat, fac ieșiri pentru că „îmi place să merg cu bicicleta, și revin constant pentru a trăi iar si iar același vis de care nu mă satur, pentru că îmi amintește de copilărie, pentr

De la Radna la Timișoara cu bicicleta, via Paniova

Imagine
Clisă friptă şi pită picurată!  De data asta revin cu o relatare de prin noiembrie, mai exact cu o pedalare de toamnă, tura datează din 15 noiembrie 2014 și a fost organizată de mine la inițiativa lui Meleag Florin. Vremea a ținut cu noi și pe un timp frumos am plecat din Lipova spre PANIOVA peste dealuri și hăt departe, prin locuri (relativ) mai puțin cunoscute/umblate, trecând prin satele din jur, Șistarovăț – Labășinț – Crivobara – Secaș – PANIOVA. La Paniova am făcut o pauză de o bere și o slănină friptă pe țepușă la jar, acasă la Motanu. Aceasta a fost inițiativa lui Mely. De la Paniova urma să mergem până la Timișoara pe bicicletă folosind următorul traseu: Șanovița - cariera de piatra - autostrada A1 până la Herghelia Izvin - Remetea Mare și Timișoara. Aproximativ 88 km până la Timișoara.  Traseul este relativ ușor, fără urcări grele. Cea mai grea urcare este cea de la Șistarovăț spre Secaș, restul sunt mai line.  Pe la jumătatea lui noiembrie,  într-o zi de sâmbătă.  Deci
< ÎNAPOI LA PRIMA PAGINĂ

< DESPRE MINE

Enter your email address:

Delivered by FeedBurner