Noi începuturi

Era o primăvară ca oricare alta dar multe s-au întâmplat. Aprilie a venit cu o schimbare neașteptată pentru mine. Roxana (fica mea) a decis să se mute... era decizia spre o schimbare în viața ei. Maxx cățelul "nostru", de care eram foarte atașat, urma și el să plece cu ea...Cum nimic nu ar mai fi la fel fără blănosul familiei, am decis să aduc un alt cățel în familie. Viața cu un cățel e minunată, dar presupune și asumarea unor responsabilități, așa că m-am asigurat că aleg câinele potrivit.

A trecut ceva timp de atunci. N-am povestit până acum cum a ajuns la noi, c-am zis să apucăm să ne acomodăm și să tragem câteva concluzii odată cu povestea ei – așa că asta facem azi,  la doi ani... Este vorba despre ea, cățelușa mea, după care ne topim în fiecare zi...o minune de cățel. 

Uneori, când anumite lucruri din viața ta se schimbă, o simplă schimbare de peisaj prin natură este tot ceea ce este nevoie. Așa că am plecat la o plimbare din Timișoara, și am ieșit din oraș prin partea nordică, urmând  să merg spre Dudeștii Noi. Acolo trebuia să ajung ca să iau  cățelul. 

Era o zi înnorată, era și vânt din față, era și soare. Ce să mai...Am înclinat spre o plimbare frumoasă cu bicicleta în culorile de primăvară. Toate astea s-au întâmplat exact la jumătatea lunii aprilie,  în a doua zi de Paști. 

Așa am făcut și prima poză cu rapiță

O iarbă verde începea de la drum, trecea peste locul mai deschis și continuă neîntrerupt ca un covor verde fără de capăt. 

Mă apropiam și avem primele priveliști spre sat.

Pe uliţele satului abia dacă trece câte o mașină la zece minute... 

Liniştea satului este arareori tulburată de un mârâit înăbuşit de motor sau unui lătrat de câine. Am găsit adresa spre care mă îndreptam în urma descrierii avute la telefon proprietarul, am văzut cățelul, l-am luat și am plecat. 

A fost o plimbare care a mers ca unsă. Nu am  făcut o poză dar pur și simplu mi-a plăcut micuțul patruped de cum l-am vazut... puii au ceva special care îi face irezistibili. Cred că așa a fost să fie, presupun.

Pe drumul de întoarcere

 Si un mic popas

Ea este noua noatră cățelușă, pe care o strigăm Sara. Și da, e foarte simpatică 🙂

Au fost multe lucruri noi și muncim în continuare să ne înțelegem unul altuia limbajul, dar cred că după o săptămâna am simțit că ne-am intrat cu adevărat în rutină. A învățat repede că nimic interesant pentru ea nu se întâmplă înainte de 8 dimineata, chiar dacă mă trezeam mai devreme. Înțelege foarte repede când nu are voie să facă ceva, nu vine la mâncarea noastră fără să fie chemata (aici e meritul nostru că nu i-am dat niciodată mâncare cât timp eram la masă). 

Cățeii sunt o companie plăcută și nu vor refuza niciodată o plimbare într-o locație nouă și interesantă. 

În vreo săptămână a învățat și că, atunci când venim de la plimbare, n-are nicio șansă până nu-i spăl lăbuțele și tot așa. Dar, trebuie să recunosc că experiența s-a dovedit mult mai ușoară cu Maxx, nu a ros și nici nu a stricat nimic în schimb Sara rodea cam tot ce prindea. Poate fiind în perioada când și-a schimbat dinții. Acum s-a rezolvat. 

A mai venit o zi în care soarele e sus pe cer iar culorile de primăvară sunt superbe. Şi uite aşa o iau pe Sara și pornim la o plimbare lejeră! 

O plimbare pe malul Bega sau prin parcul de lângă uzina de apă este de asemenea ideală pentru plimbări scenice și exploratul naturii, activități îndrăgite de orice patruped. Prin urmare am ajuns la uzina de apă (unde se termină pista de biciclete), apoi am luat-o la dreapta urmând sa ajung în  cartierul Plopi și pădurea Bistra

Căutăm în permanență locuri noi

La plimbări e încă cu provocări, pentru că are zile în care mai trage în lesă, e încă speriată de ceilalți câini și tinde să fugă de ei sau spre ei, dar cu multă, multă, răbdare le rezolvăm și pe-astea. Peste tot se vede progres și e frumos sentimentul ăsta pentru mine.

Odată cu bucuria plecării la relaxare, este foarte important să ne controlăm cu atenție patrupedul, pentru a depista eventualele căpușe care s-ar fi putut atașa de el. Un catel este o mare bucurie in viața unui om, păcat că puțini știu asta. 

Tu ce activități ai cu câinele tău ?