One last bike bite before the first snow!

Salutare! 

Așa cum reiese și din titlu,  o ultimă tură din ultimile zile însorite ce marchează încheierea sezonului cald. Provocarea de azi stă în a planifica o excursie dintr-o cu totul și cu totul altă perspectivă. Spre deosebire de alte evenimente, aceasta este o tură presărată cu grătar, mici și bere. În cazul de fața planificarea ei este într-o așezare liniștită de pe malul lacului Ianova. Deși pentru mulți dintre noi, Ianova sau dealurile Lipovei nu prea mai reprezintă un foarte mare interes pentru că am tot fost de foarte multe ori pe aceste dealuri! Da, întradevăr am tot fost însă ca de fiecare dată frumusețea locului ne cheamă atunci când dorim să ne relaxăm și să scăpăm de stresul și aglomerația orașului, măcar pentru o zi și fără foarte mari costuri.  Este sâmbătă dimineața și conform descrierii din eveniment ne-am dat întâlnire la Kaufland-ul din strada Kogălniceanu (fosta fabrică de ciorapi). Aici fiind și punctul de plecare în tură, dar și locul de unde s-au făcut și cumpărăturile necesare acestul minunat festin. De regulă turele către aceasta zonă de dealuri le facem offroad pe drumuri de pământ sau orice alceva numai să evităm traficul. De data asta l-am făcut pe asfalt, din cauza bagajului pe care trebuia să il cărăm cu noi, offroad-ul fiind în cea de a doua jumatate a traseului.

Plin de entuziasm am pornit unul după altul, dintr-o lume agitată, spre direcția stabilită! Dacă din Timișoara pân'la Ianova drumul este doar șosea, abia începând de acolo avea să înceapă aventura.

Primii 19 km, un drum lin pe care i-am parcurs pe sosea.

Traversarea căii ferate de la Remetra Mare

Traversăm viaductul de pe  A1

Ianova

În continuare 4 km pe drum de pietriș până la lacul Ianova

Într-un final ajungem la lac!  Așadar, aici cotim la dreapta traversând un podeț și trecem prin fața barajului pentru a ajunge pe malul stâng al lacului.

Aici este locul unde urma să rămânem și să ne prăjim grătarele! Surprinzător însă a fost să ajungem până aici și să găsim grătarul incomplect! Nu aveam pe ce pune micii și carnea. 

Așadar, evenimentul nu a mai decurs exact cum ne-am fi dorit și cum defapt a fost planificat.  După mai multe încercări de a găsi un grătar prin împrejurimi, am decis să plecăm la Herneacova unde șansele erau mult mai mari să ne ducem planul la bun sfârșit. 

De aici ne-am croit un traseu off-road prin vale spre Herneacova.

Lacul de acumulare Ianova

Urmăm în cele din urmă un drum firav de pe marginea lacului, ce ne duce mai aproape de coada lacului și pe unde avea să ieșim mai repede la Herneacova.

Foarte greu de trecut în șa, stratul de frunze era alunecos și masca rădăcinile și bolovanii din cărare ! Am împins bicicleta cu mare grijă să nu alunecăm în apă.

Peisaj superb de toamnă.

Coada lacului Ianova

Până la urmă nu-i rău deloc! Urmăm poteca de pe lunca Geteamoșului până când se deschide valea, un pic cam glodoasă. De acolo, cotim stânga pe un podeț improvizat deasupra pârâului Gherteamoș, și ținem un drum ce urcă pe culmea dealului încercând să evităm porțiunea noroioasă.

O regrupare urmată de o schimbare de direcție.

Sus pe deal avem și o pană care ne ține din mers câteva minte bune!

Pe urcări urcăm încet însă  la vale coborâm vijelios "împreună".

Tot efortul este în cele din urmă răsplătit!

Cei pricepuți în ale gătitului au petrecut în jurul grătarului !  Cei curioși și ei cu privitul, iar restul împrăștiați prin zona de agrement povestind care mai de care vrute și nevrute, totul într-o atmosferă plăcută şi relaxantă. 

De aici facem bucla pe la Bencec.

Profităm de liniștea liniștită a unui apus de soare blând, urmând traseul prin vale spre Bencecul de Jos. 

Pe drumul de întoarcere avem de înfruntat încă un pas dorit de majoritatea ! Urcarea dealului către Bencecul de Sus.

Bencecul de Jos.

O ultimă, scurtă urcare, cea dintre Bencecuri!  Privind în spate zărim Bencecul de jos.

Pe drumul ce duce înapoi spre casă. După o zi de "pedalat", înserarea ne prinde înainte de a ajunge la Timișoara.

Atenție, aceată tură a dăunat grav plictiselii...

Ne-am organizat pentru o tură simplistă, gen picnic, și culmea că tot efortul a fost în cele din urmă răsplătit. Uitându-mă la poze - km parcurși, a ieșit o adevarată tură. S-a stins și poate cea mai bună vară din câte am trăit. S-au dus și toate serile pe care le-am ratat neștiind că sunt speciale, neștiind că puteau să fie explozive cu putin tupeu. 

Aici filmul


Dacă te întrebi cum arată concret acest traseu, îl regăsești mai jos.