Hoinari pe Nemanu

Iată că după aproape două luni de repaus, vreme în care am stat departe de ture, am revenit cu un nou traseu. Nemanu, a părut să fie tura ideală, reușind și de această dată prin spectaculoasele sale trasee, să atragă destui pasionați de mountainbike. După cum stiți o mare parte dintre voi, turele pe Nemanu, nu sunt foarte ușoare.

  Ne reîntoarcem pe Nemanu după 4 luni de la ultima tură,  pe un alt traseu și prin prezența colegilor: 4 din Caransebeș, 3 din Reșița, iar restul pană la 22 din Timisoara, reușind să finalizăm împreună această foarte spectaculoasă tură și frumoasă din punct de vedere peisagistic. După două zile de ploaie care au fost pe la începutul săptămânii, se prevede un wekeend frumos pentru acest început de toamnă, totuși puțin cam rece dimineața. Ne-am mobilizat relativ bine și plecăm sâmbătă din Buchin exact la ora stabilită, adică la ora 9.00 am (cei care nu au putut ajunge la timp, ne-au ajuns din urmă ) către Poiana, pe Valea Mare pe lăngă pârâul Valea Mare, până la cabana lui Iancu. De acolo am continuat pe vale, apoi pe culme spre dealul Părului, Nemanu Mic, Nemanu Mare, dealul Vf Cuca, dealul Dragoda, dealul Măgura, dealul Ciocilor apoi am coborât la Slatina Timiș urmând să ne întoarcem spre mașini pe DJ 608c, traversând Bucoșnița, Petroșnița, și încă câțiva km pe DN6/E70 până la Buchin. Coborârile au fost destul de dure, bănuiesc că acest lucru l-au remarcat toți nu doar eu. Furca aproape întepenită de la bicicletă cere o revizie de foarte mult timp motiv pentru care am lăsat-o mai moale pe coborâri.

 Trecând prin filtrul a mai multor obțiuni, diferite, unele se lăsau chiar și cu bere doar să direcționez traseul către Brebu Nou. Evident că timpul pe care îl aveam la dispoziție nu ne-a permis, avand riscul sa ne prindă noaptea, fapt pentru care am continuat mai departe trecând de dealul Dragoda până la un anumit punct unde trebuia sa cotim spre stănga prin pădure pe un drum forestier ce ne-ar fi scos spre Valea Golețului. Ideea aleasă pe final de a continua pe așa zisul traseu 2BE a venit ca o anticipare a noroiului pe care l-am putea găsi pe vale, de care nu stiam nimic sigur atâta timp cât încă nu am mai fost pe acolo. Acum ar fi fost momentul cel mai bun ca să putem explora valea însă rămane pentru altă dată. Mai sunt multe combinații pe care le-as putea face pe viitor în această minunată zonă a mountain bike-ului. Cred că am procedat democratic luând în calcul și părerile celor care nu doreau noroi, chiar dacă majoritatea preferau pe vale. Era păcat ca pe final să ne rupem în două. A fost frumos și continuarea pe culmi cu peisaje mai mult decât încântătoare, cu urcușuri și coborâșuri ucigătoare ce au pus stăpânire pe noi, lăsând aceea impresie că nu se mai termină și că ne va prinde noaptea înainte de a ajunge la Slatina Timiș.

În continuare puteți urmări albumul cu pozele rezultate din această frumoasă tură.

Pe traseu spre Nemanu

Valea Mare

Localitatea Poiana

Un scurt popas la fântână

Cabana lui Iancu

Drumul din stânga, în cazul nostru la dreapta, este cel care urcă la Lindenfeld, și pe care deja am mai fost de multe ori  .

Acolo unde pedalele nu conving solul, recurgem la push-bike

 Ce urmează este greu de descris în cuvinte, se poate vedea din imagini cum ne muncim să împingem bidivii la deal.

Un popas necesar l-am avut și aici.

Parcurgem și prin poienile întinse ale dealurilor înalte și aride.

Nu are rost să reamintesc, dar încă se împinge bicicleta.

Frumoase momente.

Vedere spre Vf. Cuca. A fost fain până aici.

 Vârful Cuca (1015 m alt.) oferă o splendidă panoramă asupra văii Bârzavei și a afluenților săi precum și culmile din preajma Văliugului și a Reșiței.

Spre dealul Dragoda

Dealul Măgura.

Dealul Măgura

Că-i prin văi sau în creste, uneori "destinația poate să fie însăși drumul".

Belvedere spre Slatina Timiș

Slatina Timiș

Vom închide circuitul la Buchin, așa că intr-acolo ne îndreptăm.

 O tură excelentă cu multe culmi traversate, cu minunățiile și sălbăticia naturii, dar și cu adevărați "Hoinari" te face să închei ziua cu un zâmbet larg. Acum după 64 de km și 1600 diferențș de nivel, mă mulțumesc și cu o bere venită din partea lui Eugen, care tocmai am băut-o la Bucoșnița! 

   F i l m u l                 

Tehnic traseul as fost așa.