“O zi prin Banatul Epic”
Vremea bună ne invită la o plimbare, iar ziua de astăzi trebuie să fie cea mai bună, pe măsura acestei zile frumoase de Februarie... Sătui de iarnă și de frig ne hotărâm să ieșim în întâmpinarea primăverii, mergând mai la vest de Timișoara, și anume, către Bobda. Planul include un tur de asfalt cu mai multe obiective, iar unul dintre ele este vizitarea Mausoleului Csávossy! Fiecare plecare, fiecare tură ne ajută să descoperim lucruri noi, ne ajută să ne desoperim mai adânc noi pe noi, să fim mai blânzi, un pic mai înțelepți și mult mai atenți la ce se întâmplă în jurul nostru. Și cu adevărat reușim să fim mai empatici după fiecare călătorie.
Fotografia bună întâi o trăim, apoi o declanșăm și apoi alegem dacă o transmitem mai departe sau nu. Orice fotografie transmisă mai departe înseamnă că am simțit ceva puternic în ea dacă am ales să facem asta, să o împărtășim cu ceilalți. Cum îmi place să spun: fotografia este viață, este cel mai frumos mod de exprimare din punctul meu de vedere.
Startul aventurii s-a dat la prima oră a dimineții din fata magazinului Supreme Bike, unde avem și o poză de grup.
Timișoara este un oraș mare și aglomerat, dar are o mulțime de trasee pe care te poți relaxa și te poți bucura de aer liber prin sport.
Și am plecat. Turele cu bicicleta, fie că sunt de șosea sau mtb, sunt o excelentă ocazie pentru a încerca o nouă aventură cu bicicleta.
Traseul nu are nimic deosebit, practic avem doar asfalt - este unul lejer, doar pe unele porțiuni necesită atenție sporită datorită circulației pe drumuri naționale circulate intens.
Vremea era agreabilă, tocmai bună de plimbare.
Traversăm un pasaj peste calea ferată
După ieșirea din Timișoara am urmat asfaltul către Săcălaz
Continuăm pe drumul națiomal DN59A
Zone întinse de câmpie, o întreagă paleta de forme de relief care sunt ideale pentru trasee cu bicicleta și inspiră orice biciclist la călătorit și ture cat mai deosebite.
Regrupare la fiecare schimbare de direcție.
Am cotit la stânga pe drumul comunal DC214
Continuăm spre Beregsău Mic.
Primul popas îl facem la Bereșsău Mic la un vechi conac, care nu este clasat, deocamdată, ca monument istoric.
Conacul Damaszkin din Beregsău Mic
Conacul a fost construit în anul 1788 de către familia Damaszkin, care apoi a fost cumpărat de Ivan Muscsalov, iar în 1949, proprietatea este naționalizată și transformată în IAS. După 1990, este retrocedată familiei Mucsalov
Berecsău Mic e un sat care a fost populat cu sârbi în ultimile etape de colonizare sârbească în Banat la sfârșitul secolului a XVII-lea. În prezent localitatea are o majoritate sârbească. De-a lungul timpului satul a mai fost cunoscut si sub denumirile Nemici sau Berecsău Nemțesc, cu toate ca nemții nu au fost niciodată o majoritate.
O fostă magazie de cereale a conacului.
La numai câțiva kilometri de Berecsău Mic de află Biserica romano-catolică din Bobda
Ajungem la poarta mausoleului și nu mică ne-a fost mirarea să aflăm că este închisă. Evident în această situație vizitarea este posibila doar de la poartă...printre gard și de la distanță...
S-a reușit într-un final să găsim și persoana care avea cheia. Povestea Mausoleului am aflat-o de domnul cu cheia, el fiind ghidul nostru, unul din puținii oameni preocupati cu adevărat de aceasta clădire. Nu a știut să ne spună exact cine răspunde astăzi de biserica baronului.
Biserica romano-catolică din Bobda, acum părăsită și în stare avansată de degradare. Mai multe informații se pot găsi pe Wikipedia Pentru a vă forma o imagine de ansamblu asupra stării de degradare în care se află Mausoleul, unul dintre turnuri s-a prăbușit de mult timp iar cupola stă și ea să cadă.
Tot de la domul ce ne-a deschis am aflat că Vitraliile și altarul au fost furate, iar orga a fost și ea distrusă
Treptele care duc spre turn
O scară ce duce la Clopot
Curioși să inspectăm fiecare colțișor
La o jumătate de oră mai târziu intrăm și la criptele din subsolul mausoleului.
Citeam undeva că după al doilea război mondial mausoleul-biserică a fost profanat de însuși primarul comunei, fapt pentru care a fost condamnat la 2 ani de închisoare.
Omul care ne-a deschis este cel care a salvat rămășițele din criptă și mutate în cimitirul satului, unde au beneficiat de o înmormântare creștinească, chiar dacă asta este la un km distanță de locul în care Gyula Csávossy a ridicat special un lăcaș pentru somnul său de veci.
Mai dăm o poză Mausoleului și apoi ne-am luat rămas-bun domnului cu cheia, nu înainte de a-i mulțumi pentru discuție și toate lucrurile pe care ni le-a împărtășit despre istoria Mausoleului, și pornim mai departe.
Singurul lucru bun în toată povestea asta este că măcar cineva îl mai supraveghează și îl ține sub cheie, altfel ar fi avut aceeași soarta ca restul clădirilor și ar fi fost devastat de mult. Se găsea cineva căruia să-i trebuiască o cărămidă sau un gard etc. dar și așa, dacă nu se face ceva pentru al proteja de ploi, degradarea va fi iminentă.
După un îndelung popas de admirat și pozat, urmăm asfatul spre Cenei încercând să facem câți mai mulți km
Traversăm podul peste Bega Veche către Uivar și mai departe spre Pustinis și Otelec
Canalul Bega
Coborâm de pe pod să intrăm pe pista de biciclete
De aici ne întoarcem către Sânmihaiu Român pe pistă
Avem vânt din față
Nebunie de după-amiază pe pistă...
Traseu care este foarte accesibil și care poate fi făcut într-o singură zi. Ne întoarcem la Timișoara pe lumină. Bicicleta este unul dintre cele mai bune mijloace prin care te poți bucura în tihnă de frumusețile locului, fie ca e vorba de un traseu scurt și plin de provocări, fie că îți dorești un traseu mai ușor, potrivit și simplu pentru primele trasee cu bicicleta, care să îți ofere bucuria de a admira peisajul din jur. Experiențele trăite în excursii sunt utile multor persoane care vor să facă excursii pe lângă Timișoara, la obiective naturale, istorice sau religioase. Imaginile din albume pot fi elocvente legat de ce există în locația descrisă.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Părerile dumneavoastră.