Totul a pornit de la o zi care amenința să fie una de monotonie urbană. Inițial, am urmărit cu atenție rețelele de socializare, sperând că vreunul dintre colegii de pedală va anunța o ieșire sau va propune un traseu pentru weekend pe grupurile noastre. Când am văzut însă că e liniște totală, împreună cu Roxana, fiica mea, care nici ea nu voia să-și petreaca ziua acasă, am hotărât să ne creăm propria aventură. Am ales rapid o destinație care să ne scoată complet din rutină: Munții Poiana Ruscă, cu obiectivul clar de a cuceri Vârful Rusca. Traseul ar fi fost asa: Valea lui Liman - Valea Sasa - Cornul Ruschii - Vf. Rusca - Tăul Ursului - Valea Stâlpului și Luncani de jos. O tură de mountain bike pe acest masiv este o adevărată aventură în doi, unde efortul urcărilor lungi este răsplătit de bucuria de a împărtăși muntele. Prognoza nu era de partea noastră; se anunțaseră ploi care pe mulți i-ar fi făcut să dea înapoi. Însă de data aceasta nu am mai ținut cont de avertizări. Experie...
Idei excelente pentru un weekend. Neapărat să luați și bicicletele!
Tuturor ne plac evenimentele, așa că am organizat o plimbare de weekend la Buziaș Ori de câte ori avem ocazia şi dată fiind distanţa relativ scurtă de la Timisoara la Buziaş (nici 40 de kilometri), ne planificăm câte o ieşire pe biciclete până acolo. În lipsă de altceva. Este o opțiune foarte la îndemână, întrucât este foarte aproape de Timișoara, iar zona de dealuri din împrejurimile Buziaşului oferă multe trasee frumoase de bicicletă. Ca deplasare pentru această tură, am ales să mergem pe un alt drum decât cel de asfalt cunoscut de toată lumea. Un drum prin locuri care oferă suficient de multe peisaje frumoase încât să ne întoarcem de acolo relaxaţi, fără stresul vitezomanilor de pe asfalt. Am ajuns la Buziaș de mai multe ori până acum. Ne-am plimbat prin parc sau am mâncat pizza la restaurant sau mai bine spus... la poalele unui avion, și scriind aceste rânduri, parcă mi s-a făcut dor să merg din nou. Am mai fost la Buziaş foarte recent, cu doar o săptămână în urmă împreună cu Roxana și Cristi, iar acum vom relua același traseu într-un grup mult mai numeros de bicicliști, urmând să ne întoarcem cel mai probabil pe asfalt. Toamna, este momentul în care totul se umple de ultima picătură de frumusețe, este anotimpul meu preferat. Am profitat de ocazie ca să facem această drumeţie pe biciclete, fiind a cincea ediție a festivalului popricaşului și vinului🙂 două zile de delicii culinare și muzică. În parcul staţiunii din Buziaş se organizează multe festivaluri cultural artistice. Dintre cele mai importante aș aminti: Festivalul Fanfarelor (4 septembrie), Zilele Orasului (4-9 septembrie), Ruga Orașului (8 septembrie), Festivalul Apicultorilor (octombrie), Festivalul Papricașului și al Vinului (octombrie) etc. Am parcurs acest traseu cum spuneam, împreună cu Roxana & Cristi recent, şi ne bucurăm la nici o săptămână de această plimbare frumoasă pentru a doua oară 🙂. Ne-am bucurat de o tura relativ ușoară. Drumul nu e extraordinar peste tot până acolo, dar pentru biciclete noastre este perfect şi se ajunge la Buziaş cam în aproximativ 6 ore. Poze de pe parcursul întregului evenimenta i c i
Am nimerit, fără exagerare, în cea mai frumoasă perioadă a anului. Festivalul Papricașului și a Vinului la Buziaș AICI FILMUL
Spre locul de întâlnire.
Aici începe și se termină aventura de BUZIAŞ
Urmează să plecăm pur și simplu.
Ieșim din oraș și urmăm un drum la dreapta… Doar experimentând putem face combinații potrivite, cu trasee și posibilități de adaptare în funcție de situație.
Am pornit așadar siguri spre dreapta pe drumul de pământ, apoi la stânga pe unul de asfalt oprindu-mă din loc în loc pentru câteva poze, căci nu mă puteam abține.
Ne îndreptăm ușor spre Urseni, apoi pe Lunca Timișului, si tot așa din sat în sat până la Buziaș.
Când ești pe bicicletă, altfel se simte lumea, împrejurimile, natura, tot ce vrei.
În cazul unei pene de cauciuc sau alte probleme legate de pană la bicicletă, profesioniștii vin în ajutor.
Pregătirea și lipirea unui petec pe gaură. Nu e un lucru deloc plăcut să faci o pană de bicicletă.
O sărbătoare frumoasă - festivalul Popricașului a devenit tradiție: în perioada 27-28 octombrie, la Buzias se sărbătorește un festival al Popricașului și se află astăzi la a cincea ediție. Încă nu am fost în Buziaș la celelalte ediții de până acum...
O plimbare pe sub Colonada din lemn, construită în stil turco-bizantin
Se poate merge aici, pentru un eveniment în weekend, pentru mâncarea delicioasă sau pur și simplu pentru a lenevi câteva ore la aer curat.
Pofticioșii. Mai exact toată lumea am trecut la degustat din preparate care mai de care, gătite la ceaun, de bucătari care și-au demonstrat măiestria în prepararea papricașului, la Buziaș.
Parcul este ideal pentru stat pe iarbă, ședințe foto și plimbări în natură, dar și pentru desfăşurarea de evenimente precum acesta.
Buziaș, 29 septembrie 2013
Aici ne-am luat rămas bun...
Am parcurs o tură frumoasă, relativ ușoară spre "medie" și se poate parcurge lejer de majoritatea iubitorilor de mountainbike chiar și de cei mai puțin antrenați. Ne-am bucurat la maxim, astfel, de evenimente pline de emoții, oameni faini și momente pe care le vom povesti și reaminti cu drag de fiecare dată.
„Stonehenge-ul” de la Uzina de Apă din Timișoara are o vibrație aparte, aproape mistică, ideală pentru a marca începutul unei aventuri. „Aceasta este imaginea victoriei noastre: șase prieteni, șase biciclete și o zi de neuitat care s-a încheiat exact așa cum trebuie. Dar, ca să ajungem aici, la acest zâmbet colectiv de pe malul apei, a trebuit să începem de undeva mult mai „pietros” și cu o formulă incompletă.” Totul a început sub semnul unei dimineți înorate, cu acea nerăbdare tipică plecărilor care promit libertate. Locul ales pentru plecare nu putea fi unul mai simbolic: Pietrele de la „Stonehenge”, în parcul de lângă Uzina de Apă din Timișoara. Acolo, printre coloanele de piatră ce par să păzească parcul, ne-am adunat cinci. Era acea forfotă plăcută, a glumelor matinale și a strângerilor de mână care pecetluiau planul zilei. Plecarea a fost pură, pe două roți. De la „Stonehenge”, ne-am urcat pe biciclete și am ales libertatea digului de pe malul Begăi. Primul popas strategic a...
Peste culmile dacice între Boșorod și Târsa Uneori, cele mai frumoase călătorii încep cu un plan eșuat. Totul trebuia să fie despre o tură alături de un grup de prieteni vechi. Însă, cu ceva timp înainte de momentul plecării, am primit vestea care m-a lăsat pe dinafară: «Nu am fost invitat». Pe moment, gustul a fost amar. Am înțeles, poate au vrut o echipă mică, sau nu a fost loc în mașină, deși invitația inițială a fost clară. Dar, în loc să las bicicletele în casă, fără km, am decis că acea zi nu va fi pierdută. Mi-am reorientat planurile pe ceva mult mai ambițios decât o simplă rulare pe asfalt: o incursiune în inima dacică a Hunedoarei, pe un traseu dur, autentic și spectaculos, între Boșorod și Târsa. Așa s-a născut această aventură de 55 de kilometri și 1848 de metri diferență de nivel. Din dorința de a transforma un refuz într-o victorie personală și din ambiția de a le arăta celor dragi că 'aurul' muntelui se găsește acolo unde drumul devine greu. Cei care nu au avut...
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Părerile dumneavoastră.